Login Cont nou

Consultația pacientului cu boli cronice: revenim la normal?

15 iulie 2020   |   LaZiCuTot → Actualități

În perioada în care efortul sistemului de sănătate și al societății, în general, s-a îndreptat spre asigurarea asistenței medicale a pacienților cu COVID-19 și prevenirea infecției cu SARS-CoV-2 în rândul populației, continuitatea îngrijirilor acordate pacienților cu boli cronice a fost asigurată în principal de către medicii de familie. Activitatea în cabinete a trebuit adaptată condițiilor impuse de pandemie, iar accentul a fost pus pe asigurarea acelor măsuri menite să protejeze această categorie de pacienți cu risc mare de a face forme grave de boală.

Odată cu relaxarea măsurilor luate de autoritățile de sănătate publică, activitatea începe să se îndrepte spre normalitate, cu păstrarea, desigur, a măsurilor menite să prevină infecția și răspândirea SARS-CoV-2. Referitor la pacienții cu boli cronice, acest lucru ar trebui să se facă progresiv și proactiv, reluând contactul în special cu cei în cazul cărora s-a apelat la consultația telefonică sau care nu au putut fi contactați.

Ni s-a părut interesant, în acest sens, setul de recomandări redactat de către organizația franceză “Haute Autorité du Santé” (H.A.S.)* în colaborare cu Collège de la Médecine Générale (“Accompagner les patients ayant une maladie chronique et/ou à risque de forme grave de COVID-19 dans la levée du confinement”, accesibil pe www.has-sante.fr), conceput ca un instrument util medicului de familie pentru estimarea impactului pe care izolarea la domiciliu a avut-o asupra pacienților cu boli cronice neinstitutionalizati, aprecierea beneficiilor și riscurilor legate de deplasările acestora în afara locuinței și consilierea cu privire la modalitățile de adaptare la situația actuală.

Astfel, consultația ar trebui organizată în jurul următoarelor teme:

Anamneză

  • COVID-19 – istoric de boală confirmată (internare) sau contact recent cu o persoană infectată, însușirea măsurilor generale și specifice de prevenire a infecției;
  • accesul la îngrijirile de sănătate – continuitatea tratamentelor recomandate;
  • mediul de viață – membri de familie, eventuale dificultăți cu aprovizionarea, accentuarea consumului de tutun sau alcool, sedentarism, probleme legate de locul de muncă;
  • tulburări de somn, anxioase, depresive, de conduită alimentară, dependențe.

Examen clinic

  • variații ale greutății;
  • reapariția sau agravarea unor simptome legate de patologia preexistentă;
  • reducerea capacității de efort ca urmare a perioadei de izolare;
  • deficiențe respiratorii, cardiovasculare, renale, neurocognitive, musculocheletale, metabolice sau nutriționale legate de COVID-19.

În concluzie, se recomandă:

  • reluarea progresivă și proactivă a contactului cu toți pacienții cu boli cronice;
  • obținerea de informații cu privire la eventuala îmbolnăvire COVID-19 (în istoric sau în prezent);
  • evaluarea consecințelor izolării asupra pacientului (somatice, psihologice, sociale) și a patologiei cronice a acestuia;
  • trecerea în revista și la nevoie ajustarea planului de îngrijiri și tratament;
  • întărirea mesajelor privind măsurile generale și specifice pentru prevenirea infecției cu SARS-CoV-2 (igiena mâinilor, purtarea măștii de protecție, distanțarea fizică, menținerea tratamentului de întreținere).

Cătălina Panaitescu, LaZiCuTot
17.07.2020


*Organizația franceză “Haute Autorité du Santé” (H.A.S.) este o autoritate publică independentă cu caracter științific, ce are ca scop asigurarea calității în domeniul medical și medico-social. Activitățile ei includ evaluarea și formularea de recomandări privind regulile de bună practică, sănătatea publică, programele de vaccinare, certificarea programelor informatice utilizate pentru prescriere, elaborarea indicatorilor de calitate și siguranță a îngrijirilor, acreditarea medicilor și echipelor medicale, informarea pacienților cu privire la calitatea serviciilor oferite ș.a.