Un articol de opinie publicat recent de BMJ readuce în discuție o problemă cu care ne întâlnim tot mai des în rândul pacienților care ne trec pragul cabinetului, chiar dacă nu are, încă, un contur diagnostic clar: utilizarea problematică a social media.
Preferințele și dinamica specialităților medicale reflectă tot mai clar presiunile economice, organizaționale și demografice din sistemele de sănătate ● Câteva molecule noi marchează un progres semnificativ în mai multe arii terapeutice relevante pentru medicina primară ● Actualități în diagnosticul tuberculozei: recomandările OMS actualizate
Sistemele de inteligență artificială care pot formula recomandări terapeutice reprezintă o etapă nouă a digitalizării în medicină.
Practica ne-a învățat că două consultații similare din punct de vedere medical pot avea evoluții complet diferite. Diferențele nu sunt date doar de diagnostic sau tratament, ci și de contextul în care trăiește pacientul: resurse, condiții de locuire, acces la hrană, posibilitați de transport sau sprijin social.
În practica actuală, recomandările nutriționale standardizate nu reușesc să explice variabilitatea importantă observată între pacienți, în ceea ce privește răspunsul metabolic, controlul greutății sau evoluția bolilor metabolice.
Desemnarea alcoolului benzilic drept „alergenul anului 2026” aduce în prim-plan o realitate clinică insuficient conștientizată: substanțe considerate mult timp sigure pot deveni surse relevante de hipersensibilitate, mai ales în contextul expunerii repetate.
Vaccinarea nu trebuie privită doar ca măsură de protecție împotriva bolilor infecțioase, ci ca un instrument esențial de menținere a sănătății generale și stabilității clinice, în special la pacienții cu boli cronice sau risc cardiovascular crescut.
Datele epidemiologice arată că tiparele consumului de alcool pe termen lung influențează semnificativ riscul de apariție a cancerului colorectal, cu atât mai mare cu cât consumul este mai ridicat și constant.
Datele recente sugerează că abordarea standard a hipertensiunii arteriale, aceeași pentru bărbați și femei, poate subestima riscul cardiovascular la paciente, deoarece pragurile de diagnostic și tratament definite în ghidurile curente nu reflectă în totalitate diferențele biologice și epidemiologice specifice sexului feminin.
Sindromul „Alice în Țara Minunilor” este o tulburare neurologică rară, caracterizată prin distorsiuni vizuale și corporale sau alterări ale percepției timpului. Analize recente ale rapoartelor internaționale de farmacovigilență au semnalat o asociere între acest sindrom și o varietate surprinzătoare de medicamente.
Asociatia Medicilor de Familie Bucuresti-Ilfov
