Interacțiunea dintre inflamația sistemică și patologia cardiovasculară reprezintă una dintre cele mai dinamice direcții ale medicinei moderne. În ultimul deceniu, conceptul de cardio-reumatologie a evoluat rapid, depășind statutul de subdomeniu academic și devenind o necesitate practică în managementul pacienților cu boli inflamatorii și autoimune.
Un studiu prospectiv publicat recent în European Journal of Pediatrics, care a urmărit peste 3.500 de copii din Olanda, de la vârsta de 2 ani până la începutul vieții adulte, vine cu o concluzie greu de ignorat: dintre toate etapele copilăriei, IMC în jurul vârstei de 6 ani pare să fie cel mai puternic predictor al supraponderii și obezității la adultul tânăr.
Două articole publicate recent în JAMA readuc în discuție oportunitatea introducerii screeningului populațional pentru diabetul zaharat tip 1 (DZ1) în pediatrie și rolul diagnosticului în stadiile presimptomatice ale bolii.
În prezent, stratificarea riscului cardiovascular aterosclerotic se bazează, în principal, pe LDL-colesterol. Totuși, dovezi recente sugerează că LDL-C singur poate subestima sau, în anumite situații, poate supraestima riscul real, în special în contextul dislipidemiilor discordante. În acest sens, apolipoproteina B și raportul LDL-C/colesterol total au fost propuse ca markeri suplimentari de rafinare a evaluării riscului.
În practica medicală contemporană, diferențele între pacienți nu mai sunt explicate exclusiv prin vârstă, patologie sau context socio-economic, ci tot mai frecvent prin apartenența generațională. Literatura din ultimul deceniu arată că fiecare cohortă formată sub influența unor contexte istorice, tehnologice și culturale distincte, dezvoltă așteptări diferite față de sistemul de sănătate, în special în ceea ce privește comunicarea medicală și decizia terapeutică.
Un articol recent publicat în European Heart Journal readuce în discuție o temă frecvent întâlnită în practica medicală curentă: relația dintre consumul de alcool, în special vin, și riscul cardiometabolic.
Un articol de opinie publicat recent de BMJ readuce în discuție o problemă cu care ne întâlnim tot mai des în rândul pacienților care ne trec pragul cabinetului, chiar dacă nu are, încă, un contur diagnostic clar: utilizarea problematică a social media.
Preferințele și dinamica specialităților medicale reflectă tot mai clar presiunile economice, organizaționale și demografice din sistemele de sănătate ● Câteva molecule noi marchează un progres semnificativ în mai multe arii terapeutice relevante pentru medicina primară ● Actualități în diagnosticul tuberculozei: recomandările OMS actualizate
Sistemele de inteligență artificială care pot formula recomandări terapeutice reprezintă o etapă nouă a digitalizării în medicină.
Practica ne-a învățat că două consultații similare din punct de vedere medical pot avea evoluții complet diferite. Diferențele nu sunt date doar de diagnostic sau tratament, ci și de contextul în care trăiește pacientul: resurse, condiții de locuire, acces la hrană, posibilitați de transport sau sprijin social.
Asociatia Medicilor de Familie Bucuresti-Ilfov
