În ultimii ani, dezvoltarea terapiilor non-hormonale bazate pe mecanisme fiziopatologice moderne a schimbat semnificativ abordarea simptomelor vasomotorii moderate și severe care apar în perioada de tranziție menopauzală.
Sincopa este frecvent întâlnită în practica medicului de familie, cu o prevalență cumulativă de aproximativ 40% în populația generală. De cele mai multe ori are o cauză benignă, dar poate reprezenta și expresia unei patologii cardiace severe, cu risc vital. Rolul medicului de prim contact este esențial: confirmarea caracterului de sincopă, identificarea formelor cu risc și orientarea rapidă a pacientului.
În practica clinică, unul dintre cele mai frecvente obstacole în managementul insuficienței cardiace nu este lipsa opțiunilor terapeutice, ci întârzierea utilizării lor – ceea ce definim drept „inerție terapeutică”.
Durerea musculoscheletală rămâne una dintre cele mai frecvente cauze de consult și dizabilitate funcțională. Deși arsenalul terapeutic este larg, literatura recentă sugerează că dificultatea principală nu este lipsa opțiunilor, ci aplicarea lor neadaptată mecanismului durerii și contextului clinic.
În practica curentă, distincția dintre Boala Alzheimer și demența cu corpi Lewy nu este întotdeauna evidentă. Deși vorbim despre entități distincte din punct de vedere neuropatologic, tablourile clinice pot interfera, mai ales în stadiile incipiente.
În practica ambulatorie, prezentările pentru fatigabilitate nespecifică tind să crească în sezonul de primăvară. Pacienții atribuie frecvent simptomatologia unei așa-numite „astenii de primăvară”, termen fără corespondent clar în clasificările nosologice actuale.
Agoniștii receptorului GLP-1 (inclusiv analogii clasici și combinațiile GLP-1/GIP) au devenit o componentă centrală în managementul diabetului zaharat de tip 2 și al obezității. Mai jos sunt câteva recomandări extrase din podcastul găzduit de Medscape, referitoare la principalele efecte secundare adverse.
Sindromul hipermobilității articulare este o afecțiune relativ frecventă în asistența medicală primară, caracterizată printr-o creștere a mobilității articulare din cauza modificărilor structurale ale colagenului, fiind, în majoritatea cazurilor, ereditară.
In practica medicală contemporană, dispozitivele digitale au devenit instrumente cotidiene de lucru. În timp însă, aceste dispozitive acumulează aplicații nefolosite, fișiere redundante și setări de securitate depășite. O „curățenie de primăvară” digitală poate reprezenta o intervenție simplă, dar utilă pentru optimizarea performanței și pentru reducerea riscurilor legate de confidențialitatea datelor.
Leziunile cutanate sunt o parte obișnuită a consultațiilor din medicina de familie. De la nevi aparent banali și erupții cutanate până la leziuni suspecte de cancer de piele, medicul de familie este adesea primul clinician care evaluează pacientul și decide dacă este nevoie de monitorizare sau trimitere către dermatologie. În acest context, dermatoscopia devine un instrument tot mai util în practica de zi cu zi.
Asociatia Medicilor de Familie Bucuresti-Ilfov
