La pacientul cu gută, discuția despre comorbidități nu mai este nouă. Hipertensiunea arterială, boala cronică de rinichi, obezitatea, diabetul și boala cardiovasculară apar frecvent în același profil clinic. Mai interesant este însă, ceea ce datele recente încep să sugereze cu privire la relația dintre aceste afecțiuni și puseul de gută: nu doar terenul cardiometabolic poate favoriza apariția gutei, ci și episodul inflamator acut ar putea marca o perioadă de risc cardiovascular crescut.
Guta este o formă de artrită inflamatorie produsă de depunerea cristalelor de urat monosodic în articulații și în țesuturile din jurul lor. Atunci când nivelul acidului uric din sânge rămâne crescut, aceste cristale se pot acumula treptat. La un moment dat, ele pot declanșa o reacție inflamatorie intensă.
Acufenele sunt un simptom frecvent, dar nu toate au aceeași semnificație clinică. Pentru medicul de familie, provocarea nu este să stabilească imediat cauza, ci să identifice situațiile care necesită evaluare rapidă, să recunoască o eventuală hipoacuzie asociată și să aprecieze cât de mult este afectat pacientul.
Gonartroza este artroza genunchiului, o afecțiune frecventă care poate provoca durere, rigiditate și dificultăți la mers sau la urcatul și coborâtul scărilor. Deși modificările articulației nu pot fi pur și simplu „șterse”, simptomele pot fi ameliorate, iar mobilitatea poate fi menținută. Tratamentul nu înseamnă doar medicamente și nici nu trebuie să așteptați ca durerea să dispară complet pentru a începe să vă mișcați.
Cât de devreme ar trebui început screening-ul mamografic al cancerului de sân? Și cât de des trebuie repetată mamografia? Un document de poziție publicat de American College of Physicians (ACP) în 2026 reia aceste întrebări și propune o abordare bazată pe vârstă, riscul individual și echilibrul dintre beneficiile și efectele nedorite ale screening-ului.
Ortezele de genunchi nu ocupă un loc clar în toate ghidurile pentru gonartroză. Unele recomandări le rezervă unor situații bine selectate, în timp ce altele nu le recomandă de rutină. Diferențele țin în parte de tipul de orteză evaluat și de calitatea, heterogenitatea și aplicabilitatea dovezilor.
Când vorbim despre bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC), ne gândim de obicei la tratament, mișcare și renunțarea la fumat. Alimentația contează însă și ea și cu toate că nu există o „dietă pentru BPOC” care să vindece boala, o alimentație bună vă poate ajuta să vă mențineți greutatea și masa musculară, să aveți mai multă energie și să vă susțineți starea generală de sănătate.
Nevralgia cervicobrahială desemnează, în practică, o durere de tip neuropat, cu distribuție radiculară, produsă prin iritarea sau compresia unei rădăcini nervoase cervicale. Cele mai frecvente cauze sunt modificările degenerative ale coloanei cervicale și hernia de disc. Nu orice durere cervicală cu iradiere în membrul superior este însă o radiculopatie, iar termenii nu ar trebui folosiți automat ca sinonime.
Numărul de pachete-an, ușor de calculat, este aproape nelipsit din istoricul pacientului care fumează și oferă o estimare a expunerii cumulative la tutun. Este utilizat atât pentru evaluarea riscului de boală, cât și în numeroase studii care analizează relația dintre fumat și prognostic. Totuși, el nu conferă informații precum intensitatea fumatului sau durata expunerii.
Utilizarea pe scară largă a troponinelor cardiace de înaltă sensibilitate a făcut posibilă detectarea unor leziuni miocardice care înainte puteau rămâne neidentificate. În același timp, a făcut necesară o diferențiere mai clară între leziunea miocardică și infarctul miocardic, în sensul că o troponină crescută nu înseamnă automat și infarct miocardic.
Asociatia Medicilor de Familie Bucuresti-Ilfov
