Vi s-a întâmplat să vă ridicați din pat sau de pe scaun și, pentru câteva secunde, să simțiți că amețiți, că vi se întunecă vederea sau că vă pierdeți echilibrul?
Pentru medicul de familie, una dintre cele mai importante intervenții în cazul pacienților cu diabet este identificarea precoce a piciorului aflat la risc.
Un studiu randomizat recent aduce în discuție o întrebare pe care practica medicală o evită adesea: la pacientul vârstnic fără boală cardiovasculară cunoscută, mai este necesară continuarea statinei prescrise pentru prevenția primară?
Pentru mulți dintre noi, vitaminele și suplimentele au devenit parte din rutina zilnică, deoarece știm că ele sunt indispensabile organismului și ne ajută să rămânem sănătoși. Prin urmare, nu ar trebui să ne facă rău, nu-i așa? Lucrurile nu sunt însă chiar atât de simple.
Litiaza renală este o afecțiune cu o rată importantă de recurență, iar prevenția secundară rămâne o componentă esențială a managementului pacientului. Datele recente susțin abordarea nuanțată, cu adaptarea intervențiilor la tipul de calcul și profilul metabolic al acestuia.
În medicina de familie, consultația preventivă se desfășoară rareori în condiții ideale. Recomandările sunt numeroase, timpul este limitat, iar pacientul vine adesea cu probleme care nu mai pot fi amânate. În acest context, întrebarea nu este doar ce servicii preventive sunt recomandate, ci și pe care este bine să le prioritizăm.
Când aflăm că avem o boală, când primim un rezultat de analiză sau când ni se recomandă un tratament, este firesc să căutăm explicații online. Problema nu este că facem asta. Problema apare atunci când luăm o informație găsită pe internet drept adevăr medical doar pentru că sună convingător.
În medicina de familie, ea are însă o particularitate: poate fi construită cu mult înainte ca pacientul să aibă cu adevărat nevoie de ea.
Aceiași factori de risc pot acționa ani întregi asupra mai multor organe, astfel încât aceeași persoană poate ajunge să aibă simultan mai multe boli cronice.
O zi petrecută în natură, o masă în aer liber sau câteva ore de grădinărit se pot încheia cu o înțepătură de albină sau de viespe. De cele mai multe ori, este o experiență dureroasă, dar fără urmări serioase. Totuși, în unele situații, o înțepătură aparent banală poate declanșa o reacție alergică severă, care necesită intervenție medicală de urgență.
Asociatia Medicilor de Familie Bucuresti-Ilfov
