Rezistența antimicrobiană rămâne una dintre cele mai importante amenințări pentru medicina contemporană, cu impact direct asupra eficienței terapiilor, duratei spitalizărilor și mortalității asociate infecțiilor bacteriene severe. Pentru că dezvoltarea de noi molecule este lentă, majoritatea intervențiilor eficiente țin de optimizarea utilizării antibioticelor existente, în special în practica curentă a medicului clinician.
Două articole publicate recent în JAMA readuc în discuție oportunitatea introducerii screeningului populațional pentru diabetul zaharat tip 1 (DZ1) în pediatrie și rolul diagnosticului în stadiile presimptomatice ale bolii.
Morfina este unul dintre cele mai importante medicamente utilizate în îngrijirea paliativă, fiind recomandată pentru tratamentul durerii severe, care nu poate fi controlată cu ajutorul celorlalte medicamente. Administrată corect, sub supraveghere medicală, ea ajută la ameliorarea suferinței și la creșterea confortului pacientului, fără să însemne automat dependență sau scurtarea vieții: www.infopaliatie.ro/wp-content/uploads/2016/03/MORFINA.pdf
Anamneza rămâne unul dintre cele mai valoroase instrumente diagnostice. În ciuda accesului extins la imagistică și teste de laborator, literatura arată constant că o proporție majoritară a ipotezelor diagnostice este conturată încă din timpul interviului clinic. Diferența dintre o anamneză formală și una cu adevărat utilă clinic stă adesea în câteva detalii aparent simple, dar esențiale.
În prezent, stratificarea riscului cardiovascular aterosclerotic se bazează, în principal, pe LDL-colesterol. Totuși, dovezi recente sugerează că LDL-C singur poate subestima sau, în anumite situații, poate supraestima riscul real, în special în contextul dislipidemiilor discordante. În acest sens, apolipoproteina B și raportul LDL-C/colesterol total au fost propuse ca markeri suplimentari de rafinare a evaluării riscului.
Două materiale informative realizate de Spitalul Clinic de Recuperare Cluj, despre infecția cu Clostridium difficile și, respectiv, principiile regimului alimentar recomandat în această afecțiune. Materialele oferă informații utile privind înțelegerea bolii, măsurile de prevenție și recomandările dietetice necesare pentru o recuperare mai rapidă și sigură.
În practica medicală, pacienții cu boli cardiovasculare ajung frecvent în atenție atunci când afectarea de organ este deja instalată. Totuși, progresia bolii începe cu mult înaintea apariției simptomelor evidente, printr-o succesiune de mecanisme fiziopatologice interconectate. Tocmai de aceea, identificarea precoce a pacientului aflat în „continuumul cardiovascular” poate modifica semnificativ prognosticul pe termen lung.
În practica medicală contemporană, diferențele între pacienți nu mai sunt explicate exclusiv prin vârstă, patologie sau context socio-economic, ci tot mai frecvent prin apartenența generațională. Literatura din ultimul deceniu arată că fiecare cohortă formată sub influența unor contexte istorice, tehnologice și culturale distincte, dezvoltă așteptări diferite față de sistemul de sănătate, în special în ceea ce privește comunicarea medicală și decizia terapeutică.
Halitoza reprezintă termenul medical pentru respirația urât mirositoare percepută de alte persoane. Este o problemă frecventă, de obicei benignă, dar cu impact semnificativ asupra calității vieții și interacțiunilor sociale.
În ultimii ani, dezvoltarea terapiilor non-hormonale bazate pe mecanisme fiziopatologice moderne a schimbat semnificativ abordarea simptomelor vasomotorii moderate și severe care apar în perioada de tranziție menopauzală.
Asociatia Medicilor de Familie Bucuresti-Ilfov
