Login Cont nou

Coronavirusurile și imunitatea încrucișată

23 iulie 2020   |   LaZiCuTot → Actualități

Coronavirusurile asociate până în prezent cu diverse patologii umane sunt în număr de șapte, majoritatea provocând forme ușoare de boală. Excepție fac SARS-CoV, MERS-CoV și SARS-CoV-2, în cazul cărora se înregistrează, în general,  o rată mare a mortalității. Există totuși o variabilitate notabilă a acesteia în populațiile diferitelor regiuni geografice afectate, ceea ce a dus la ipoteza că expunerea anterioară la un coronavirus ar putea conferi imunitate, chiar și parțială, față de îmbolnăvirea cu un altul.

Argumentele în favoarea acestei teorii includ:

  • cifrele de mortalitate mai mici în populația țărilor asiatice și din Orientul Mijlociu, zone în care frecvența infecțiilor cu coronavirusuri a fost mai mare de-a lungul timpului, facilitând poate dezvoltarea unui răspuns imun adaptativ;
  • faptul că cele trei coronavirusuri menționate au în comun anumite secvențe genice și posibil determinanți antigenici, capabili să inducă, de asemenea, un răspuns imun adaptativ. Acest lucru este cu putință deoarece fiecare dintre receptorii specifici ai limfocitelor T poate să recunoască peste un milion de peptide prezentate de complexele majore de histocompatibilitate și, în același timp, anticorpii produși de limfocitele B au și ei multispecificitate.

Mai multe studii desfășurate până în prezent au investigat această teorie, cu rezultate variabile.* Unul dintre ele aparține unui colectiv de autori francezi, care care au plecat de la premisa că infecțiile anterioare cu coronavirusurile sezoniere ar putea explica rata mică a cazurilor de COVID-19 diagnosticate în rândul copiilor, tocmai prin existența unei imunități încrucișate.1 Ei au derulat un studiu observațional de tip transversal care a inclus 775 de copii (0-18 ani), dintre care 739 cu simptome minime sau absente și 36 cu sindrom inflamator multisistemic. În cazul tuturor s-au determinat prevalența, specificitatea antigenică și capacitatea de neutralizare a anticorpilor antiSARS-CoV-2  și s-au măsurat, în diferite subgrupuri – pacienți seropozitivi pentru SARS-CoV-2 pauci- sau asimptomatici și pacienți cu sindrom inflamator multisistemic versus pacienți seronegativi – titrurile anticorpilor antinucleocapsidă (N) și antispiculi (S) pentru patru dintre coronavirusurile sezoniere (NL63, HKU1, 229E, OC43). Rezultatele au arătat că procentul copiilor infectați cu SARS-CoV-2 a fost de 11,7%  și – dintre aceștia – al celor asimptomatici de 69,4%, iar în ceea ce privește titrurile de anticorpi împotriva celor patru coronavirusuri sezoniere, acestea au fost comparabile între copiii SARS-CoV-2 seronegativi și cei pozitivi (atât cei cu simptome minime sau absente, cât și cei cu sindrom inflamator multisistemic). Altfel spus:

  • seropozitivitatea în rândul copiilor este comparabilă cu cea întâlnită în rândul populației generale adulte (10-15%);
  • copiii fac aproape la fel de frecvent că și adulții forme de boală cu tablou clinic discret sau absent;
  • infecția cu coronavirusurile sezoniere nu conferă protecție semnificativă contra infecției cu SARS-CoV-2.

O limtă a acestui studiu este aceea de a nu fi investigat decât imunitatea umorală, nu și pe cea celulară, în legătură cu care au fost elaborate, de asemenea, teorii privind capacitatea limfocitelor T cu memorie, provenite din infecții anterioare, de a influența cursul infecției cu SARS-CoV-2. Un astfel de studiu a plecat de la identificarea – la pacienții cu COVID-19 aflați în convalescență – a limfocitelor T de tip CD4+ și CD8+ care recunosc mai multe regiuni ale proteinei nucleocapsidice a SARS-Cov-2 și a demonstrat apoi reacția încrucișată a acestora cu limfocitele T cu memorie induse de infecția cu coronavirusul SARS, detectabile chiar și după 17 ani la pacienți vindecați după SARS.2  Interesantă a fost și constatarea unui alt colectiv de autori, care au pus în evidență limfocite T CD4+ cu răspuns la SARS-CoV-2 la cca. 40 – 60% dintre pacienții neexpuși, ceea ce sugerează, de asemenea, existența unei reacții imune încrucișate între coronavirusurile sezoniere, responsabile de infecțiile respiratorii obișnuite și SARS-CoV-2.3

Deși în faza incipientă, studiul răspunsului imun în infecția cu SARS-CoV-2 este de mare interes, deoarece înțelegerea distribuției, frecvenței și eventualei capacități de apărare conferite de reacțiile imune încrucișate ar putea explica diferențele privind rata de infectivitate și/sau fiziopatologia infecției pandemice actuale. Informațiile despre acest subiect pot fi actualizate urmărind pagina de internet a Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor, iar pentru recapitularea noțiunilor de imunologie va invităm să urmăriți înregistrarea cursului cu această temă, susținut de prof. Dr. Sorin Aramă, pe platforma atelieremedicale.ro.

Dr. Cătălina Panaitescu, LaZiCuTot


*Rezultatele prezentate aparțin unor rapoarte preliminare, ca urmare concluziile lor trebuie luate în considerare sub această rezervă.

Referințe bibliografice

1Sermet I, Temmam S, Huon C et al, Prior infection by seasonal coronaviruses does not prevent SARS-CoV-2 infection and associated Multisystem Inflammatory Syndrome in children, MedRvix, doi: https://doi.org/10.1101/2020.06.29.20142596.

2Le Bert N, Tan AT, Kunasegaran K et al, Different pattern of pre-existing SARS-CoV-2 specific T cell immunity in SARS-recovered and uninfected individuals, MedRvix, doi: https://doi.org/10.1101/2020.05.26.115832.

3Grifoni A, Weiskopf D, Ramirez SI et al, Targets of T Cell Responses to SARS-CoV-2 Coronavirus in Humans with COVID-19 Disease and Unexposed Individuals, CellPress, https://doi.org/10.1016/j.cell.2020.05.015.