Login Cont nou

Sunt inhibitorii pompei de protoni un risc pentru infecția cu SARS-CoV-2?

5 august 2020   |   LaZiCuTot → Actualități

Inhibitorii de pompă de protoni (IPP) sunt unele din cele mai folosite medicamente în practica zilnică, de multe ori nejustificat sau pe perioade prea lungi și/sau în doze mai mari decât cele recomandate. Există, ca urmare, reacții secundare adverse, printre care și infecțiile tractului gastrointestinal,1,2 de unde ipoteza că administrarea lor ar putea favoriza infecția cu SARS-CoV-2, susținută și de constatările studiilor din cursul epidemiei de SARS din 2003, despre influența pH-ului gastric asupra infecției cu SARS-CoV-1.3

Astfel, un studiu populațional desfășurat online, în intervalul mai-iunie a.c., care a inclus un eșantion alcătuit din mai mult de 50000 de americani cu vârste peste 18 ani, a sugerat că administrarea de inhibitori de pompă de protoni (IPP) o dată pe zi ar dubla riscul de COVID-19, în timp ce administrarea de două ori pe zi l-ar tripla.4

Participanții au răspuns la întrebări legate de simptomele gastrointestinale (disconfort abdominal, reflux acid, pirozis, regurgitații) și tratamentul urmat. Au fost întrebați, de asemenea, dacă au avut vreun test pozitiv pentru infecția cu SARS-CoV-2 și, în cazul unui răspuns afirmativ, dacă au remarcat și alte simptome (ageuzie, anosmie, durere abdominală, diaree, vărsături, simptome respiratorii sau generale).

Pe lângă cele menționate în introducere, ipoteza autorilor pleacă de la premisa că SARS-CoV-2 poate pătrunde în organism nu numai la nivelul sistemului respirator, ci și prin intermediul receptorilor enzimei de conversie a angiotensinei 2 de la nivelul tractului intestinal, cu invadarea enterocitelor și replicare la acest nivel, dovada reprezentând-o numeroasele cazuri în care examenul materiilor fecale a decelat prezența ARN-ului viral sau chiar a virusului viu în acestea.5 Consecința ar reprezenta-o nu numai simptomele locale (gastrită, enterită, colită), ci și răspândirea infecției și favorizarea inflamației la nivelul altor organe și sisteme, inclusiv cel respirator, prin intermediul axei intestin-plămân.

Studiul are meritul de a fi urmărit atât relația dintre riscul de infecție cu SARS-CoV-2 și administrarea IPP, cât și pe aceea referitoare la influența dozei de IPP. Limitele sunt legate de metoda folosită (studiu observațional în loc de trial clinic randomizat), criteriile de selecție a participanților, momentul desfășurării studiului ș.a., care au condus la o serie de bias-uri recunoscute de autori.

Dincolo de argumentele pro- și contra riscului de infecție cu SARS-CoV-2 asociat tratamentului cu IPP, studiul este important deoarece evidențiază problematica recomandării frecvent nejustificate a acestora, obiceiul de a utiliza o posologie a cărei eficiență nu este susținută de metaanalizele publicate și prevalența cazurilor în care pacienții iau singuri decizii terapeutice în legătură cu diversele simptome digestive.

Dr. Cătălina Panaitescu, Actualități


Referințe bibliografice

  1. Vaezi MF, Yang YX, Howden CW, Complications of proton pump inhibitor therapy, Gastroenterology 2017, 153:35-48
  2. Vilcu AM, Sabatte L, Blanchon T et al, Association between acute gastroenteritis and continuous use of proton pomp inhibitors during winter periods of highest circulation of enteric viruses, JAMA Netw Open 2019, 2e:1916205
  3. Darnell ME, Subbaro K, Feinstone SM et al, Inactivation of the coronavirus that induces severe acute respiratory syndrome, SARS-CoV, J Virol Methods 2004,121:85-91
  4. Almario CV, Chey WD, Spiegel BMR, Increased Risk of COVID-19 Among Users od Proton Pomp Inhibitors, Am J Gastroenterol 2020, pretiparit la:
    https://journals.lww.com/ajg/Documents/AJG-20-1811_R1(PUBLISH%20AS%20WEBPART).pdf
  5. Xiao F, Tang M, Zheng X et al, Evidence for gastrointestinal infection of SARS-CoV-2, Gastroenterology 2020, 158:1831-1833.e3