Ce se întâmplă cu bolnavii de COVID-19 după faza acută a bolii?

– propunere de evaluare multidisciplinară a specialiștilor italieni –

Infecția cu SARS-CoV-2 interesează, în principal, plămânii, dar există dovezi că virusul poate afecta și alte organe și sisteme, inclusiv inima, vasele de sânge, rinichii, intestinul și creierul, iar ceea ce se întâmplă după faza acută de boală depinde și de extensia și amploarea acțiunii virale la nivelul acestora.

Studiile observaționale prospective sunt abia la început, un exemplu fiind cel inițiat de Fondazione Policlinico Universitario A. Gemelli IRCSS (Roma, Italia), care derulează un program de evaluare multidisciplinară postspitalizare a pacienților cu COVID-19, după următorul model:¹

• boli infecțioase: exsudat nasofaringian la o lună după două teste RT-PCR consecutive negative (testarea ipotezei reinfectării), test serologic rapid (sânge capilar) la 1, 3, 6 și 12 luni de la debutul simptomelor (urmărire răspuns imunologic), consult pentru excluderea altei infecții bacteriene/virale;
• pneumologie: simptome respiratorii, SaO_2, gaze sangvine, spirometrie, test de mers timp de șase minute, radiografie/ecografie pulmonară, tomografie pulmonară cu rezoluție înalta (în funcție de caz);
• neurologie și psihiatrie: consult de specialitate, cu examen clinic și evaluarea tulburărilor cognitive (atenție, memorie, limbaj), de anxietate, depresie și de somn;
• oftalmologie: consult oftalmologic cu evaluarea acuității vizuale, examenul segmentului anterior și al fundului de ochi, tomografie în coerență optică 3D, eventual cu angiografie;
• O.R.L.: evaluare miros, auz și funcție vestibulară (rinoscopie anterioară, scala analogică vizuală pentru obstrucție nazală, anosmie, disgeuzie, olfactometrie ș.a.);
• cardiologie: TA, AV, ecografie cardiacă transtoracică, ecografie Doppler (eventuale tromboze venoase profunde, evaluarea funcției endoteliale și a componentei aterosclerotice);
• gastroenterologie: examenul materiilor fecale, evaluarea eventualelor simptome digestive persistente (anorexie, diaree, vărsături, greață, durere abdominală), induse de boală sau de tratamentul efectuat (reacțiile secundare adverse gastrointestinale, pancreatice și/sau hepatobiliare ale antibioticelor, antiviralelor, hidroxiclorochinei și/sau terapiilor biologice);
• reumatologie: managementul aspectelor autoimune induse de infecția cu SARS-CoV-2, identificarea eventualilor factori de risc care necesită tratament specific (de ex., prezența anticorpilor anifosfolipidici), evaluarea riscului de infecție și reacții secundare adverse al pacienților care au primit tratament imunosupresor pe perioada spitalizării;

Au mai fost incluse screening-ul nutrițional și evaluarea antropometrică, bilanțul specific al pacienților geriatrici, evaluarea calității vieții prin chestionare specifice și alte investigații cu valoare epidemiologică.

Rezultatele studiului italian, care pot fi consultate la adresa de mai jos², arată că peste 80% dintre pacienții care au avut COVID-19 au relatat persistența a cel puțin unui simptom, în special fatigabilitate și dispnee dar, așa cum admit și autorii, pentru a formula recomandări este nevoie de studii multicentrice și mai multe date despre istoricul simptomelor înainte de episodul actual, precum și despre severitatea acestora.

Despre „Monitorizarea în asistența medicală primară a pacienților cu forme prelungite de COVID-19”, în CumSăFac

Cătălina Panaitescu, LaZiCuTot

Referințe bibliografice

¹Landi, F., Gremese, E., Bernabei, R. et al., Post-COVID-19 global health strategies: the need for an interdisciplinary approach,. Aging Clin Exp Res (2020), https://doi.org/10.1007/s40520-020-01616-x

²Carfi A, Bernabel M, Landi F et al, for the Gemelli Against COVID-19 Post-Acute Care Study Group, JAMA, published online July 9, 2020, doi:10.1001/jama.2020.12603