Login Cont nou

Monitorizarea în asistența medicală primară a pacienților cu forme prelungite de COVID-19

13 august 2020   |   LaZiCuTot → CumSăFac

The British Medical Journal a publicat în această săptămâna un articol dedicat îngrijirii bolnavilor cu COVID-19 care au depășit faza acută a bolii, dar care încă nu au revenit la starea de sănătate anterioară acesteia, cu recomandări privind îngrijirea lor la nivel de asistență medicală primară.1

Faza postacută a COVID-19 este definită, în acest caz, ca o afectare multisistemică întâlnită la unii bolnavi, de regulă cei care au avut o formă relativ ușoară de boală. În lipsa unor definiții agreate, autorii grupează pacienții în “postacuti” și “cronici”, cu evoluția bolii peste trei, respectiv douăsprezece săptămâni de la debutul primelor simptome. Nu sunt incluși în aceste recomandări pacienții care au fost internați în unități de terapie intensivă.

Simptome frecvent întâlnite: tuse, subfebrilitate, fatigabilitate, dispnee, durere toracică, cefalee, tulburări neurocognitive, mialgii, tulburări gastrointestinale, erupții urticariene, tulburări anxioase, depresive. Pot interveni și complicații cardiopulmonare: miocardită, pericardită, infarct miocardic acut, tulburări de ritm cardiac, embolie pulmonară (chiar la distanță de câteva săptămâni de la debutul bolii!).

Evaluarea și îngrijirea inițială a pacienților cu simptome persistente după trei sau mai multe săptămâni de la debutul COVID-19:*

  • anamneză: istoricul bolii și simptomele prezente, condiții socio-economice de viață;
  • examen clinic: temperatură, alură ventriculară, tensiune arterială, pulsoximetrie, semne pulmonare, status funcțional (s.a., după caz);
  • comorbidități;
  • conduită terapeutică: tratament simptomatic și al afecțiunilor cronice/intercurente/complicațiilor (când este cazul), suport emoțional;
  • investigații de laborator și paraclinice: fără a fi întotdeauna necesare, ele pot fi utile pentru diagnosticul diferențial al etiologiei simptomelor și/sau identificarea/excluderea unor complicații (trombembolism pulmonar, miocardită): hemogramă, probe hepatice și renale, ionogramă serică, proteină C reactivă, creatinkinază, troponină, D-dimeri, feritină, peptidul natriuretic de tip B, teste urinare, radiografie pulmonară, ECG;
  • trimitere la alte specialități: la nevoie și în funcție de caz (simptome pulmonare, cardiace și/sau neurologice noi, persistente sau cu tendința la agravare);
  • educația pacientului: automonitorizarea stării generale și a prezenței/severității simptomelor, stil de viață adecvat stării actuale, cu respectarea timpului de odihnă și relaxare, asigurarea unui regim alimentar echilibrat și adaptat stării de sănătate (limitarea aportului de cofeină și alcool), oprirea fumatului, încurajarea exercițiilor fizice (atunci când sunt tolerate), recomandarea achiziționării unui pulsoximetru cu măsurarea zilnică a SaOîn cazul pacienților la care persistă dispneea.
Bine de știut: investigațiile de laborator și paraclinice, precum și consulturile de specialitate vor fi recomandate selectiv și numai în acele cazuri necesare, după efectuarea unei anamneze amănunțite și a examenului clinic.

Abordarea holistică, tratamentul simptomatic, igieno-dietetic și al patologiilor coexistente sunt suficiente, de regulă, majoritatea pacienților revenindu-și în timp.

**În absența unor date suficiente, cele de mai sus reprezintă considerații generale ale autorilor articolului citat și nu au caracterul unui ghid de practică. 

Dr. Cătălina Panaitescu, LaZiCuTot 


Referințe bibiografice

1Greenhalgh T, Knight M, A’Court C, Buxton M, Husain L, Management of post-acute covid-19 in primary care, BMJ 2020;370:m3026, doi: https://doi.org/10.1136/bmj.m3026