Clasificarea tulburărilor de comportament motor ale copilului

Tulburările de comportament motor ale copilului alcătuiesc un grup heterogen, iar diagnosticul lor necesită o analiză semiologică fină, bazată pe anamneza minuțioasă și adaptarea examenului clinic la vârsta pacientului.

Ele pot interesa anumite mișcări voluntare sau să fie reprezentate de prezența unor mișcări involuntare, cele două categorii putându-se asocia. Evoluția lor este dinamică, severitatea și distribuția variind în timp. Tradițional sunt clasificate în hipokinetice (reducerea mișcărilor voluntare și akinezsie) – rar întâlnite la copil și hiperkinetice (mișcări involuntare repetitive anormale).

Tulburările hiperkinetice includ:

1. Stereotipiile

• mișcări episodice anormale, ritmice, repetitive, fără scop;
• interesează frecvent capul și extremitățile membrelor toracice (fluturări ale mâinilor, balansuri, acoperirea urechilor, atingerea părului ș.a.);
• întâlnite atât în context patologic (tulburările de spectru autist, dizabilități intelectuale, deficiențe senzoriale), cât și la copilul normal;
• nu interferă cu activitatea cotidiană, încetează dacă atenția copilului este distrasă de o activitate nouă, pot fi exacerbate de oboseală, stres sau agitație.

2. Ticurile

• mișcări sau vocalizări recurente involuntare, rapide, aritmice, fără scop;
• pot fi întrerupte, dispar aproape întotdeauna în somn și sunt uneori exacerbate de stres, agitație și anxietate;
• sunt împărțite în simple, atunci când interesează un singur grup muscular (clipirea, ridicarea sprâncenelor, mișcări ale capului, dresul vocii, tușitul ș.a.) sau complexe (grimase, atingeri, mersul după un anumit tipar, palilalia, ecolalia, coprolalia, ecopraxia ș.a.);
• pot fi induse de consumul de droguri (cocaină), neuropleptice sau generate de diverse patologii: boală Hungtington, encefalită, traumatisme cerebrale;
• sindromul/boala Tourette reprezintă cea mai severă formă.

3. Tremorul

• mișcări oscilatorii involuntare, regulate, ritmice ale părților corpului, ce interesează capul, extremitățile, trunchiul și chiar palatul moale (separat sau combinat);
• cauzele mai des întâlnite sunt: fiziologice (tremorul benign), leziuni organice (scleroză multiplă, accidentul vascular cerebral), boli degenerative/ereditare (tremorul familial esențial, boala Wilson s.a.), tulburări metabolice (hipertiroidism, hipoglicemie, hipocalcemie, encefalopatie hepatică), intoxicații (neuroleptice, etanol, mercur s.a.);
• clasificare:
  

4. Distonia

• contracții musculare involuntare ce provoacă mișcări repetitive și dureroase de răsucire sau posturi anormale, ce pot fi exacerbate de mișcările voluntare, stres, oboseală și durere;
• poate fi, după criteriul de clasificare: idiopatică (sporadică, familială), moștenită sau dobândită (leziuni cerebrale în perioada perinatală, infecții, intoxicații – neuroleptice, anticonvulsivante);
• clasificare clinică, în funcție de : vârsta la debut, distribuție (focală, segmentară, generalizată), tiparul temporal (statică/progresivă, persistentă/diurnă/paroxistică).

5. Coreea

• mișcări involuntare bruște, scurte, neregulate, fără rost, ce nu pot fi controlate în mod voluntar și care apar, de regulă, la baza membrelor, la nivelul șoldurilor sau umerilor;
• etiologia include: leziuni cerebrale de diverse cauze (paralizie cerebrală, tumori cerebrale, vasculită), boli degenerative/ereditare, metabolice, infecțioase, imunomediate/demielinizante, intoxicații, tulburări paroxistice (migrenă).

Glosar de termeni de specialitate

Atetoză: formă de coree caracterizată prin mișcări involuntare lente, neregulate, de amplitudine mică, ce interesează preferențial partea distala a extremităților.

Balism: formă de coree caracterizată prin mișcări puternice și ample, ce implică părțile proximale ale membrelor.

Coprolalie: repetarea cuvintelor obscene.

Ecolalie: repetarea silabelor/cuvintelor/expresiilor unei alte persoane.

Ecopraxie: repetarea mișcărilor unei persoane.

Palilalie: repetarea propriilor silabe/cuvinte/expresii.

Sindromul Tourette: combinație de ticuri motorii și vocale, simple sau complexe, debutate înainte de 18 ani (cel mai frecvent între 4 și 6 ani), care evoluează concomitent de cel puțin un an. Însoțit uneori de tulburări de comportament (anxietate, comportament obsesiv – compulsiv, tulburare hiperkinetica cu deficit de atenție).

Dr. Cătălina Panaitescu, LaZiCuTot

Referințe bibliografice

1. Domitille G, Mouvements anormaux de l’enfant, La Revue du Practicien, 2020;70(6);647-52, https://www.larevuedupraticien.fr/article/mouvements-anormaux-de-lenfant
2. Nikkhah A, KarimZadeh P, Taghdiri MM et al, Hyperkinetic Movement Disorders in Children: A Brief Review, Iran J Child Neurol 2019 Spring;13(2):7-16, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6451853/
3. Papa SM, Brundin P, Fung VSC et al, Impact of the COVID-19 Pandemic on Parkinson’s Disease and Movement Disorders, Movement Disorders, https://doi.org/10.1002/mds.28067