Evaluarea inițială a pacientului cu hepatită cronică cu virus C

Infecția cu virusul hepatitic C este o sursă majoră de morbiditate și mortalitate, mai mult de jumătate dintre persoanele infectate dezvoltând formă cronică de boală. Medicului de familie îi revine, în majoritatea cazurilor, evaluarea intitiala a acestor pacienți.

Obiectivele consultației inițiale sunt: confirmarea diagnosticului, aflarea istoricului de boală, evaluarea gradului de severitate, identificarea comorbiditatilor și factorilor de risc pentru evoluție nefavorabilă, co- sau reinfecție.

Evaluarea inițială va fi completată prin trimiterea pacientului într-un serviciu de specialitate, pentru investigații specifice și stabilirea conduitei terapeutice.

Anamneză

• confirmarea diagnosticului de infecție cronică (verificarea rezultatului viremiei);
• identificarea consumului cronic de droguri cu administrare injectabilă și a duratei acestuia: relevante pentru istoricul de boală (severitate), riscul de coinfectie (HIV, VHB), prevenirea transmiterii și a reinfectarii;
• evaluarea consumului de alcool (chestionarul AUDIT de evaluare a consumului de alcool): risc de hepatotoxicitate și progresie accelerata a leziunilor de fibroză;
• istoricul internărilor anterioare datorate unor eventuale complicații ale bolii hepatice;
• comorbidități: boala ficatului gras nonalcoolic, hepatită alcoolică, deficit de alpha-1 antitripsina, hemocromatoză, hepatită autoimună, obezitate, patologie renală (posibile contraindicații ale tratamentului specific), boli psihice (risc de aderența scăzută la tratament).

Examen clinic

• semne de hipertensiune portală: ascită, vene dilatate, vizibile anormal în regiunea superioară a abdomenului sau în regiunea toracică inferioară, splenomegalie, edeme periferice;
• icter, eritem palmar, angioame arahneiforme, modificări ale unghiilor;
• ginecomastie;
• semne de encefalopatie hepatică.

Investigații de laborator și paraclinice

• utile pentru identificarea modificărilor induse de afectarea hepatică (trombocitopenie, citoliză/inflamație), precum și în scopul evaluării consecințelor extrahepatice ale bolii (tiroidă, rinichi, sistem cardiovascular): hemogramă completă, AST, ALT, GGT, bilirubină directă și totală, fosfataza alcalină, albumine serice, ÎNR, creatinină serică, hormoni tiroidieni;
• evaluarea gradului de fibroză hepatică: ecografie abdominală, raportul AST/trombocite (APRI – AST to Platelet Ratio Index).
• alte teste (la recomandarea medicului boli infecțioase/gastroenterolog): Fibrotest, elastografie, biopsie hepatică, serologie în vederea identificării coinfectiilor frecvent întâlnite (hepatită A, hepatită B, HIV), viremie (ARN VHC), eventual genotipare VHC, determinare IL-28B (mai puțin uzitate în era agenților antivirali cu acțiune directă).

Mai multe informații despre Hepatita C și managementul optim al pacienților puteți află urmărind evenimentul educațional național cu tema Hepatita C 2020+, care se va desfășura online în dată de 04.09.2020. Pentru înscrieri va rugăm să accesați link-ul: https://www.atelieremedicale.ro/2020/09/04/hepatita-c-2020/ 

Dr. Cătălina Panaitescu, LaZiCuTot

Referințe bibliografice

1.Ramers C, Spach DH, Initial Evaluation of persons with Chronic Hepatitis C, Hepatitis C Online,

https://www.hepatitisc.uw.edu/go/evaluation-staging-monitoring/initial-evaluation-chronic/core-concept/all

2.Guss D, Sherigar J, Rosen P, Mohanty S, Diagnosis and Management of Hepatitis C Infection in Primary Care Settings, Journal of General Internal Medicine, volume 33, pages 551-557(2018), https://doi.org/10.1007/s11606-017-4280-y

3.Bach FI, Lupu DL, Olteanu D, Evaluarea non-invazivă a fibrozei hepatice, RMR, nr.3, 2012, https://rmj.com.ro/articles/2012.3/RMR_Nr-3_2012_Art-10.pdf