Login Cont nou

Cum să nu gândești doar în alb și negru

22 octombrie 2020   |   LaZiCuTot → CumSăFac

Stiluri disfuncționale de gândire

Prezente adesea în gândirea umană, distorsiunile cognitive se nasc din tendința de a extrage concluzii incorecte în anumite împrejurări, bazate mai degrabă pe factori cognitivi decât pe ceea ce este evident și rațional. Din perspectivă antropologică, originea lor se regăsește în societățile rudimentare când, acest mod arhaic de modelare a realității avea rol adaptativ/defensiv. 

Un exemplu frecvent întâlnit îl constituie gândirea dihotomică, în care ideile și conceptele sunt grupate în categorii binare, de tipul ”bun” și ”rău”, ”întotdeauna” și ”niciodată”, ”totul sau nimic”, care se aplică sinelui și celorlalți. Una dintre consecințe o reprezintă distanțarea, deseori importantă, între realitate, care este mult mai complexă decât șabloanele bidimensionale menționate și percepția persoanei respective asupra acesteia.

Capcanele gândirii polarizate

Atunci când această distorsiune este activă, persoana respectivă vede lucrurile doar în ”alb sau negru”, ceea ce duce frecvent la opinii radicalizate, cu două tipuri de conflicte: exterior, atunci când întâlnește un punct de vedere diferit și interior, când disorsiunea se aplică modului în care se autopercepe”Dacă nu sunt cel mai bun în ceea ce fac, atunci nu am nicio valoare”. Rezultă reacții și comportamente neconforme cu realitatea, cu caracter disfuncțional. 

Modalități de a practica gândirea nuanțată

Distorsiunile cognitive se întâlnesc în mod normal în populația generală, manifestându-se la unii indivizi mai evident decât la alții. Cu toate acestea, ele nu reprezintă trăsături fixe de personalitate decât în anumite cazuri patologice și pot fi, prin urmare, corectate:

  • nu va pripiți cu concluziile și răspunsurile, chiar atunci când acestea par evidente. Acordați-vă câteva momente pentru a analiza în ce măsură acestea reușesc să cuprindă toate nuanțele unui subiect și dacă nu cumva sunt limitate la experiența personală;

  • fiți atenți la falsa polarizare. Analizați în ce măsură cele două idei care vă vin automat în minte ca fiind opuse sunt în realitate așa și căutați să vedeți dacă nu există între ele o paleta mai largă de opțiuni; 

  • evitați să generalizati și nu extrapolați rezultatele experiențelor trecute la interpretarea evenimentelor prezente. Învățați să folosiți expresii de genul: ”Cred că în anumite situații…” sau ”Sunt aproape convins(ă) că…”.

În loc de încheiere

Gândirea nuanțată, opusă celei brute, alb-negru, e un atribut al omului cu bun-simț, care (…) se va îndoi de multe ori, punând în balanță pro-ul și contra, oferind uneori imaginea modestă a unui neștiutor. Dar tocmai cumpănirea aceasta, această absență aparentă în dialog, aceste îndoială și întârziere a răspunsului, îl fac mai valoros, căci rezultatul gândirii sale va oferi infinit mai multă bogăție și îndrăzneală decât orice teorie pripită, născută din neștiință, frustrări și dorință de a impune și domina.” (Nicoleta Beraru, Bunul simț – paradigmă și paradox, 13.07.2020, https://ziare.com/stiri/coronavirus/bunul-simt-paradigma-si-paradox-1619406).

Dr. Cătălina Panaitescu, LaZiCuTot