Login Cont nou

Epidemiologie hibernală

3 decembrie 2020   |   LaZiCuTot → Actualități

Morbiditatea și mortalitatea legate de expunerea la frig sunt o problemă de sănătate publică importantă, dat fiind că în majoritatea cazurilor nu este vorba despre rezultatul direct al hipotermiei, ci de o creștere a evenimentelor cardiovasculare și respiratorii. 

Studiile epidemiologice evaluează impactul expunerii la frig asupra sănătății cu ajutorul unor indicatori care exprimă, în general, distribuția sezonieră a morbidității, respectiv mortalității, comparând cifrele acestora din anotimpul rece cu cele din restul  perioadelor anului:

  • un exemplu îl reprezintă Excesul de mortalitate specific lunilor de iarnă, care ia în considerare numărul mediu zilnic de decese de toate cauzele survenite în perioada decembrie – martie și îl raportează la numărul mediu zilnic de decese din perioada august – noiembrie și intervalul aprilie – iunie următor.1 

Deși este ușor de calculat și înțeles de către publicul larg, acest index nu permite analize comparative între țările cu perioade hibernale diferite ca lungime și nu ia în calcul evenimentele legate de expunerea la frig care survin în afara perioadei definite. Erori pot să apară și ca rezultat al influenței unor factori sezonieri intâmplatori care au impact asupra mortalității din afara lunilor de iarnă (valurile caniculare, de exemplu).

  • o altă metodă folosită este analiza de regresie care ia în considerare perioade de timp seriate, de exemplu, numărul zilnic de decese raportat la fluctuațiile de temperatură zilnice dintr-o anumită locație, pe o perioada de câțiva ani;2

  • există și alternativa studiilor de caz de tip crossover, o metodă de cercetare mixtă, în care expunerea la un factor de mediu într-un interval de timp definit (și, de regulă, scurt), înaintea debutului bolii este comparată cu expunerea obișnuită la acesta într-o perioada mai lungă, precedentă debutului bolii, definită ca expunere normală.3 

Cele mai frecvente patologii provocate/agravate de expunerea la frig sunt:

  • bolile cardio- și cerebrovasculare (infarctul de miocard, tulburările de ritm cardiac, accidentul vascular cerebral);

  • bolile respiratorii;

  • traumatismele aparatului locomotor: zăpada și gheața favorizează căderile, complicate mai des cu fracturi ale mâinii și antebrațului (și mai puțîn cu fracturile de șold ale varsticului, despre care studiile arată că se întâlnesc mai ales în urma căderilor survenite in casă).

Bine de știut: efectele frigului pot să apară după mai multe zile (până la săptămâni) de la expunere, mai repede în cazul persoanelor cu boli cardiovasculare, decât în situația manifestărilor respiratorii. 

Alți factori potențial agravanți: circulația auto îngreunată, cu întârzierea prezentării ambulanțelor la caz și risc mai mare de traumatisme prin accidente rutiere.

Vulnerabilitatea unei persoane la efectele expunerii la frig este influențată de factori individuali și contextuali:

  •  Vârsta înaintată, în special cei > 65 de ani (termoreglare deficitară, multimorbiditate, instituționalizare, risc crescut de cădere);

  • sexul (femeile par a avea un risc mai mare decât bărbații);

  • graviditatea;  

  • patologia cronică existentă (bolile respiratorii cronice – în special BPOC și astm –  antrenează o mai mare susceptibilitate, dar evenimentele cardiovasculare sunt mai frecvente; diabetul zaharat și tulburările cognitive reprezintă, de asemenea, riscuri suplimentare);

  • mediul de viață (posibile condiții socio-economice defavorizante în mediul rural).

Studiile derulate pe perioade îndelungate de timp arată că, în ciuda fenomenului de îmbătrânire a populației și a prevalenței crescute a bolilor cardiorespiratorii, vulnerabilitatea la frig este în scădere, explicațiile invocate fiind: fenomenul de încălzire globală (cu ierni mai puțin aspre), îmbunătățirea perfomantei sistemelor de sănătate (inclusiv programele naționale de vaccinare antigripală), ameliorarea condițiilor de viață și sprijin comunitar (informatizarea unor servicii, alimentație corespunzătoare pe durata iernii, mijloace de transport încălzite, magazine de proximitate, servicii de asistență socială).4  

Efectele expunerii la frig în contextul pandemiei de COVID-19

Este posibil ca, în cazul anumitor persoane, expunerea la frig să inducă un stres suplimentar la nivelul sistemelor respirator și cardiovascular, care să influențeze severitatea tabloului clinic al COVID-19. Astfel, vârsta înaintată, patologiile cronice (în special bolile respiratorii, cardiovasculare, diabetul zaharat) și sarcina sunt factori de risc comuni atât consecințelor expunerii la frig, cât și pentru formele severe de COVID-19.

Nu există în acest moment suficiente date privind relația dintre infecțiile respiratorii obișnuite și riscul infecției cu SARS-CoV-2, dar se acumulează continuu dovezi despre evoluția nefavorabilă a pacienților cu co-infecție COVID-19 și gripă. 

Dr. Cătălina Panaitescu, LaZiCuTot

Referințe bibliografice

  1. Fowler T, Southgate RJ, Waite T et al, Excess Winter Deaths in Europe: a multi-country descriptive analysis, European Journal of Public Health, Volume 25, Issue 2, April 2015, Pages 339–345, https://doi.org/10.1093/eurpub/cku073

  2. Bhaskaran K, Gasparrini A, Hajat S, Smeeth L, Armstrong B, Time series regression studies in environmental epidemiology, Int J Epidemiol. 2013 Aug; 42(4):1187-95, https://doi.org/10.1093/ije/dyt092

  3. Barnett AG, Temperature and cardiovascular deaths in the US elderly: changes over time, Epidemiology, 2007 May; 18(3):369-72,  DOI: 10.1097/01.ede.0000257515.34445.a0

  4. Hajat S, Health effects of milder winters: a review of evidence from the United Kingdom, Environ Health. 2017; 16(Suppl 1): 109. Published online 2017 Dec 5, doi: 10.1186/s12940-017-0323-4

Acest material este destinat profesioniștilor din domeniul sănătății. Rolul lui este strict informativ, iar conținutul nu trebuie să înlocuiască raționamentul clinic personal sau pe cel al ghidurilor/recomandărilor locale cu privire la diagnostic și tratament.