Login Cont nou

Raportul O.M.S. asupra principalelor cauze de morbiditate și mortalitate

17 decembrie 2020   |   LaZiCuTot → Actualități

Publicat la începutul acestei luni, “WHO’s Global Health Estimates” prezintă într-un mod comprehensiv o serie de date referitoare la starea de sănătate a populației globului în perioada 2000 – 2019. Bazat pe sinteza și analiza informațiilor transmise de țările membre, raportul include precizări despre principalele cauze de morbiditate și mortalitate în perioada menționată și permite estimarea tendințelor pentru următorii ani. 

Ponderea bolilor netransmisibile

Într-un clasament global al cauzelor de mortalitate, bolile netransmisibile ocupă șapte din primele zece poziții, față de patru, în anul 2000. Afecțiunile cardio- și cerebrovasculare rămân pe primul loc, dar dacă numărul deceselor provocate de acestea reprezenta acum douăzeci de ani circa două milioane, în 2019 numărul a ajuns la aproape nouă milioane. Bronhopneumopatia cronică obstructivă, diabetul, boala Alzheimer și alte forme de demență figurează și ele în acest clasament, ceea ce justifică îndemnul directorului general al O.M.S., dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, adresat țărilor membre, de a susține dezvoltarea asistenței medicale primare ca bază a sistemelor naționale de sănătate, cu accent pe componenta de prevenție. 

Bolile transmisibile în scadere

În ceea ce privește bolile transmisibile, deși rămân o cauză importantă de morbiditate și mortalitate, în special în țările cu venituri mici și medii, acestea au înregistrat în perioada 2000 – 2019 o tendință descrescătoare, cu variații în funcție de regiunile globlui. Astfel, în clasamentul mondial al cauzelor de mortalitate din 2019, pneumonia și infecțiile căilor respiratorii inferioare sunt pe locul al patrulea, iar bolile diareice pe locul al optulea. Malaria, tuberculoza și infecția cu HIV/SIDA nu mai figurează în acest clasament, dar rămân în primele zece cauze de mortalitate în Africa și regiuni din Asia.
 
Alte cauze de mortalitate sunt reprezentate de patologia neonatală (locul al cincilea, în scădere față de anul 2000), accidentele rutiere și abuzul de substanțe.

Speranța de viață s-a îmbunătățit, câștigându-se șase ani în plus în 2019 față de 2000. Din păcate, acest lucru nu se întâmplă și cu speranța de viață sănătoasă,* afectată de povara bolilor netransmisibile menționate (boli cardiovasculare, diabet), dar și cancer pulmonar, bronhopenumopatie cronică obstructivă, accident vascular cerebral. 

Raportul se încheie cu o serie de considerații privind impactul pandemiei de COVID-19 asupra morbidității și mortalității specifice și generale și a importanței deciziilor informate pe care autoritățile de sănătate trebuie să le ia în acest context.

*Speranţa de viaţă sănătoasă măsoară câţi ani în medie este de aşteptat să trăiască o persoană la o anumită vârstă în stare bună de sănătate, având în vedere ratele specifice de mortalitate, morbiditate şi riscul de invaliditate pentru anul respectiv.

Dr. Cătălina Panaitescu, LaZiCuTot

Referințe bibliografice

1. World Health Organization, Global Health Estimates, disponibil la: https://www.who.int/data/global-health-estimates

2. Institutul Național de Statistică, Speranța de viață sănătoasă, 2016, disponibil la: https://insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/speranta_de_viata_sanatoasa.pdf

Acest material este destinat profesioniștilor din domeniul sănătății. Rolul lui este strict informativ, iar conținutul nu trebuie să înlocuiască raționamentul clinic personal sau pe cel al ghidurilor / recomandărilor locale cu privire la diagnostic și tratament.