31 decembrie 2020 | LaZiCuTot → Actualități
Medicina de familie este cea mai veche specialitate medicală practicată din Antichitate până în prezent. Deși dezvoltarea spectaculoasă a celorlalte ramuri medicale, susținută de progresele științei și tehnicii, au umbrit-o o vreme, ea și-a reafirmat importanța ca soluție a principalei provocări căreia trebuie să-i facă faţă sistemele de sănătate contemporane și anume, asigurarea îngrijirii sănătăţii întregii populaţii la cel mai bun nivel de calitate care poate fi atins în contextul resurselor financiare existente.
Medicina de familie se preocupă de menţinerea sănătăţii, prevenirea bolii, monitorizarea afecțiunilor cronice, reabilitarea şi consilierea în cazul majoritatii problemelor de sănătate frecvent întâlnite într-o comunitate. Aceste activități, care alcătuiesc specificul său de specialitate clinică orientată spre asistența medicală primară, dar și ca disciplină academică și științifică rămân, în mod tradițional, modalitatea prin care se asigură utilizarea eficientă a resurselor unui sistem de sănătate. Însă, pentru a progresa în continuare, medicina de familie trebuie să țină cont de schimbarea preferințelor populației în ceea ce privește integrarea asistenței medicale primare în viața cotidiană. Această cerință a devenit și mai evidentă în contextul pandemiei de COVID-19 și ar fi naiv să ne închipuim că sfârșitul acesteia va însemna revenirea la o situație identică celei anterioare.
Este vorba, desigur, de soluțiile digitale și virtuale la care se apelează, în prezent, datorită necesității distanțării sociale, cu avantaje deloc neglijabile. Iată câteva din ele, care au șanse mari de a rămâne în uz, prin integrare în asistența medicală primară a viitorului:
În urmă cu un deceniu, multe din soluțiile enumerate mai sus ar fi părut de domeniul literaturii științifico-fantastice. Ritmul accelerat al apariției lor pe piață, expresie a progresului din domeniul înaltei tehnologii și în special, al inteligenței artificiale, nu este întotdeauna dublat și de validarea lor in practica medicala si nici de o reglementare legislativa. Acest lucru nu înseamnă respingerea lor ca ipoteza de lucru, așa cum nici teama de pierdere a unor atribute profesionale sau de depersonalizare a actului medical nu trebuie să constituie motive în acest sens. Verificate și selectate riguros, e bine ca ele să fie privite ca niște instrumente ce pot fi integrate în modul de lucru al fiecăruia dintre noi și adaptate acelor pacienți care și le doresc și la a căror mai bună îngrijire pot contribui. Nu în ultimul rând, trebuie avut în vedere că ele pot ușura și îmbunătăți activitatea medicală, prin crearea unor fluxuri de lucru și oferirea unui suport decizional, facilitarea obținerii de informații pentru reevaluarea stării de sănătate și tratamentului pacienților, oportunitatea intervențiilor precoce, menite să prevină agravarile și prin contribuția la activitatea de educare/informare a acestora.
Nu mulți dintre noi suntem pregătiți acum pentru această provocare, o parte din motive fiind menționate mai sus. Dezvoltarea unei specialităţi medicale este însă un continuumşi, în acest context, profilul medicului de familie va căpăta, cu siguranță, noi valenţe în viitor, ca răspuns la progresele inteligenței artificiale și nevoile populaţiei privind asistenţa medicală primară.
Dr. Cătălina Panaitescu, LaZiCuTot