Login Cont nou

În căutarea timpului pierdut

7 ianuarie 2021   |   LaZiCuTot → CumSăFac

Presiunea exercitată în contextul pandemic actual asupra activității cabinetelor de medicina familiei s-a adăugat celei acumulate în ultimii ani prin disfuncționalitățile sistemului de sănătate. Încercarea autorităților de management sanitar de a soluționa aceste probleme, prin încărcarea segmentului de asistență medicală primară cu sarcini ce nu țin de domeniul specific acesteia, a contribuit la epuizarea fizică și psihică a echipelor care își desfășoară activitatea la acest nivel.

Poate că “echipa” este un termen exagerat în ceea ce ne privește, dat fiind că el nu desemnează ceea ce există în sistemele de sănătate moderne, ci face referire la tandemul medic – asistentă specific celor mai multe din cabinetele noastre, care nici el nu funcționează ca atare în situația – destul de frecvent întâlnită – în care medicul alege să preia cele mai multe sarcini. Suntem atât de obosiți, încât mulți dintre noi fie părăsim sistemul, fie funcționăm în virtutea inerției, deoarece considerăm că analiza situației prezente și reorganizarea în consecință a activității cabinetului constituie un efort prea mare sau fără rost. Amandoua variantele sunt dureroase, dar trebuie avut în vedere că în cel de al doilea caz, păstrarea status quo-ului are consecințe nu numai asupra noastră, ci și asupra personalului angajat și pacienților.

Activitatea oricărui cabinet de medicina familiei poate fi îmbunătățită, astfel încât să beneficiem de mai mult timp pentru pacienți, degrevându-ne totodată viața personală de povara treburilor rămase nerezolvate în timpul programului de lucru. Iată câteva sugestii: 

Delegați cât mai multe din sarcinile pe care le aveți acum și care nu țin de activitatea medicală.

Examinați-vă activitatea zilnică și identificați-le. Dacă aveți vreun dubiu, întrebați-vă dacă ați plăti un medic să le rezolve. Implicați asistenta și acordați-i mai multă încredere în abilitatea de a rezolva anumite situații. Dacă nu are această abilitate, ajutați-o să și-o formeze. Alcătuiți-i o fișa a postului adaptată practicii Dvs.(sincer, câți avem așa ceva?), spuneți-i ce așteptări aveți, încurajați-o să formuleze soluții și revizuiți împreună frecvent activitatea. Motivați-o printr-un salariu bun, dar explicați-i și urmăriți ca acesta să reflecte performanța, nu vechimea la locul de muncă.   

Dacă este nevoie, angajați personal suplimentar, chiar dacă momentan decizia încarcă bugetul existent. Pe termen lung devine un câștig dacă rezultatul înseamnă  economisirea timpului Dvs. 

Acordați o mai mare importanță modului în care se face programarea pacienților.

Acesta este un punct nevralgic al multor cabinete: fie nu se respectă orele, fie pacienții mai “vocali” sunt admiși și fără programare, ceea ce ii nemulțumește pe ceilalți, fie solicitările sunt atât de multe și de diverse încât afectează calitatea serviciilor efectuate. În felul acesta se instalează și perpetuează stresul dat de presiunea sub care se lucrează, stările conflictuale iminenete și senzația lucrului prost făcut. Poate ar ajuta dacă:

  • persoana care face programările ar efectua un prim triaj al tipului de solicitare și, în cazul problemelor medicale, al gradului de urgență;

  • aceeași persoană desemnată să facă programările ar informa pacientul cu privire la documentele pe care trebuie să le aducă (scrisori medicale, bilete de ieșire din spital etc.), iar în cazul celor care vin pentru reînnoirea prescripției, ar verifica data (deoarece mulți nu-și amintesc sau au alte priorități și solicită acest lucru prea devreme);

  • bolnavilor cronici, care vin pentru controlul periodic și reînnoirea rețetei, li se va explica necesitatea programării din timp a consultatiei următoare, descurajând obiceiul de a suna cu o zi înainte de terminarea medicamentelor; 

  • s-ar evita programările făcute pe perioade mari de timp, deoarece sunt numeroși pacienții care uită și fie nu vin, fie vin la altă ora, fie telefonează încă o dată pentru precizarea zilei și orei; dacă acest lucru nu poate fi făcut, dispuneți să fie reapelați cu o zi înaintea datei la care au fost programați, pentru confirmare;

  • descurajați pacienții să solicite programări în afară modalității agreate: de exemplu, dacă ați decis că programările se fac numai telefonic, nu acceptați cererile venite prin SMS, e-mail sau WhatsApp; impuneți acest lucru și personalului angajat;

  • urmăriți ca numărul zilnic de programări să fie mai mic decât totalitatea sloturilor orare și să existe câteva intervale libere între ele, ca să puteți accepta și cazurile neprevăzute, care impun consult medical imediat;

  • dacă aveți pacienți cu istoric de consultații cronofage, asigurați-vă că le alocați un interval de timp mai mare.

  • în situația în care aveți pacienți care vin la cabinet neprogramati și nu sunt urgențe medico-chirurgicale, oferiți-le posibilitatea de a se programa. În cazul în care refuză, informați-i cu amabilitate că îi veți vedea la sfârșitul programului, după încheierea consultațiilor programate. Majoritatea vor renunta și vor alege varianta programării. Rămâneți fermi cu această atitudine și nu faceți discriminări în aplicarea ei. 

Organizați programul pe tipuri de activități.

Este preferabil să nu amestecați consultațiile din cabinet cu cele telefonice și să nu acceptați să vorbiți la telefon cu alți pacienți în timpul unei alte consultații. Mai bine alocați un interval orar numai pentru teleconsultatii, fie la începutul, fie la sfârșitul programului. Separați, în mod similar, vaccinările, consultațiile preventive, răspunsul la e-mailurile trimise de pacienți (o modalitate bună de a ușura presiunea asupra numărului zilnic de consultații îl reprezintă utilizarea e-mail-ului pentru comunicarea rezultatelor la diversele investigații de laborator și/sau paraclinice. În felul acesta, puteți chema la cabinet numai pacienții care necesită prescripție medicală,  consulturi suplimentare etc.). 

Deveniți mai eficienți.

Folosiți un soft de cabinet care să permită:

  • evidența electronică a consultațiilor (registrul de consultații) și a fișelor medicale. Se va câstiga astfel timpul petrecut cu scoaterea/punerea acestora la loc (scrisorile medicale sau alte documente care trebuie păstrate în format tipărit se pot strânge și pune la loc de către asistentă într-o jumătate de oră, de exemplu vinerea, la sfârșitul programului).

  • anexarea unor documente în format electronic, de exemplu, rezultatele diferitelor analize și investigații trimise de pacienți prin e-mail).

  • accesul simultan al mai multor operatori. Veți putea urmări, în felul acesta, situația programărilor, iar asistenta va putea, la rândul ei, să urmărească pașii consultatiei și să tipărească, de ex., rețeta, biletul de trimitere sau concediul medical, astfel încât la ieșirea pacientului din cabinet acestea să fie gata.

  • generarea diverselor situații și rapoarte.

Asigurați-vă că o dată pe an actualizați datele de contact ale pacienților care vin la cabinet.

Sugestiile de mai sus nu se vor general valabile, ci sunt doar câteva exemple despre cum din reactivi putem deveni proactivi, îmbunătățindu-ne viața profesională și implicit, pe cea personală (prin reducerea stresului și timpul suplimentar câștigat). Chiar în situația în care câțiva pacienți nu vor înțelege și vor pleca, beneficiul există pentru că cei care rămân sunt aceia care vă acceptă stilul de lucru, acordându-va respect și încredere și prin urmare, garanția unui mediu de lucru mai plăcut.  

Dr. Cătălina Panaitescu, LaZiCuTot