Login Cont nou

Uneori soluția este să mergi în direcția curentului și nu împotriva lui

7 ianuarie 2021   |   LaZiCuTot → Actualități

Ați observat probabil rezolvarea găsită de edili, atunci când un spațiu verde devine permenent brăzdat de urmele pașilor celor care aleg să scurteze drumul pe acolo: amenajarea unei alei. Soluția s-a dovedit, în timp, singura viabilă, deoarece nici îngrădirea spațiului respectiv, nici amenzile date celor care nu respectau interdicția de a traversa pe acolo nu au avut efect. La fel trebuie privită și încercarea de a crea aplicații cu ajutorul cărora pacienții să poată caută informații medicale, în sensul că este preferabil a li se pună la dispoziție instrumente verificate și sigure, decât să li se lase la îndemână doar răspunsurile “dr. Google”, nelicențiat pentru această activitate și în consecință, cu risc mare de eroare. 

De ce este important să ne schimbam atitudinea?

Informația medicală a devenit, grație internetului, extrem de accesibilă unui mare număr de oameni. Aceștia caută să afle, de obicei, răspunsul la diferite întrebări legate de simptome, boli și tratamente. În ceea ce privește medicii, mulți dintre ei nu privesc încurajator această tendință, deoarece se simt ca și cum experiența profesională le-ar fi pusă sub semnul întrebării.1 Cu toate acestea, studiile au scos la iveală faptul că numeroși pacienți au îndoieli referitoare la acuratețea datelor găsite și că o parte dintre ei încearcă, de fapt, să se pregătească înaintea unei consultații medicale.2 Înțelegând acest lucru, vom accepta poate mai ușor prezența diferitelor aplicații web sau mobile dezvoltate în acest scop și care, bine structurate și riguros validate în practica medicală, pot deveni instrumente utile atât pacientului (ca sursă de informație medicală), cât și medicului (un pacient bine informat crește calitatea și eficiența actului medical, prin îmbunătățirea comunicării, a aderenței la tratament și în consecință, prevenirea complicațiilor ulterioare). Nu în ultimul rând, ele prezintă interes și pentru decidenții politici, deoarece aceste aplicații au potențialul de a reduce presiunea exercitată de populație asupra sistemului de sănătate. 

Suntem mai buni

Există mai multe studii care încearcă să evalueze aceste aplicații. Rezultatele unuia dintre ele au fost publicate la finele anului trecut în BMJ Open și sunt interesante pentru noi, deoarece au comparat performanța câtorva astfel de programe cu cea a unui grup de medici de familie.3 

Astfel, au fost create 200 de cazuri clinice ipotetice, cu situații frecvent întâlnite în asistența medicală primară, validate de un grup de experți, care au precizat algoritmul de diagnostic și nivelul de urgență conform ghidurilor în vigoare. Fiecare caz conținea informații despre vârsta și sexul pacientului, motivul principal al consultației, simptomele existente și istoricul medical. Restul datelor necesare diagnosticului erau oferite “la cerere”, medicului sau aplicației în studiu.

Plecând de la informațiile generale oferite la debut și folosind răspunsurile obținute la întrebările ulterioare, medicii au fost solicitați să formuleze un diagnostic principal, până la cinci diagnostice diferențiale și criteriile de triaj (autoîngrijire sau solicitare consult medical).

În același timp, fiecare caz a fost introdus într-un număr de opt aplicații destinate pacienților pentru verificarea simptomelor, cu mențiunea că unele dintre acestea au respins o parte din acestea deoarece erau setate să nu accepte anumite categorii de pacienți (de exemplu, copii, femei gravide).

Rezultatele au arătat că performanța medicilor de familie, în ceea ce privește acuratețea diagnosticuluii și siguranța conferită de criteriile de triaj indicate a fost superioară aplicațiilor. 

Perspective

Comparând între ele aplicațiile incluse în studiu, cercetătorii le-au identificat pe cele cu performanțe mai bune în alegerea unui diagnostic corect (prin prezența acestuia într-un clasament de cinci probabile) și, poate ce este mai important, în indicarea corectă a gradului de urgență. Există astfel premisele îmbunătățirii acestor aplicații în viitor și perspectiva validării lor în practica medicală, idee pe care pacienții au acceptat-o deja și cu care va trebui să ne obișnuim și noi în medicina sec. XXI. 

Dr. Cătălina Panaitescu, LaZiCuTot

Referințe bibliografice

1.Woodward-Kron R, Connor M, Schulz PJ, et al, (2014Educating the patient for health care communication in the age of the world wide web: a qualitative studyAcad Med 89(2):318–325, doi:10.1097/ACM.0000000000000101

2.Van Riel N, Auwerx K, Debbaut P et al, The effect of Dr Google on doctor-patient encounters in primary care: a quantitative, observational, cross-sectional studyBJGP Open 2017;1:bjgpopen17X100833, doi:10.3399/bjgpopen17X100833

3.Gilbert S, Mehl A, Baluch et al, How accurate are digital symptom assessment apps for suggesting conditions and urgency advice? A clinical vignettes comparison to GPs, BMJ Open, Vol 10, Issue 12, http://dx.doi.org/10.1136/bmjopen-2020-040269

Acest material este destinat profesioniștilor din domeniul sănătății. Rolul lui este strict informativ, iar conținutul nu trebuie să înlocuiască raționamentul clinic personal sau pe cel al ghidurilor/recomandărilor locale cu privire la diagnostic și tratament.