Login Cont nou

Modificarea vocii pacienților cu boli pulmonare obstructive cronice ca metodă de identificare precoce a episoadelor de exacerbare

4 februarie 2021   |   LaZiCuTot → Actualități

Studiate până acum mai mult în contextul patologiilor din sfera ORL și neurologiei, modificările vocii ar putea juca un rol important și în evaluarea funcțională pulmonară. 

Ipoteză de lucru

Aceasta este părerea unui colectiv de cercetători americani care, pleacand de la premisa că în generarea vocii sunt implicate căile respiratorii superioare, plămânii și diafragmul, au considerat că s-ar putea obține informații despre funcția pulmonară prin măsurarea anumitor parametri ai acesteia și prelucarea lor printr-o metodă analitică. Protocolul folosit a inclus parcurgerea următoarelor etape: 

  • înregistrarea primelor 5 secunde în tăcere, pentru calibrarea zgomotului de fundal;

  • măsurarea intervalului în care pacientul poate  emite sunetul “aah” fără să se întrerupă pentru a respira;

  • efectuarea unui expir forțat în sensul celui efectuat în cadrul spirometriei pentru determinarea volumului expirator maxim pe secundă (VEMS);

  • recitarea unei suite de cuvinte conținând vocale lungi (cheesebaby), a căror pronunțare necesită un expir prelungit, ceea ce ar putea devoala dispneea;

  • lectura cu voce tare a unui scurt paragraf astfel alcătuit din punct de vedere fonetic încât să aducă informații despre respirația, fonetica, articularea și rezonanța caracteristice fiecărui pacient. 

Aplicația software dezvoltată pentru înregistrarea și analizarea acestor parametri a avut scopul de a contribui, într-o primă fază, la alcătuirea unui algoritm cu ajutorul căruia să se poată evalua VEMS, capacitatea vitală forțată (CVF) și gradul de obstrucție. 

Rezultate preliminare

Primele rezultate au fost prezentate în cadrul întâlnirii anuale a asociației The American College of Chest Physicians (CHEST) și au inclus datele a 133 de pacienți adulți, cu vârsta cuprinsă între 18 și 85 de ani, trimiși pentru spirometrie la două centre de explorări funcționale pulmonare. În cazul tuturor s-a folosit protocolul descris mai sus, atât înainte, cât și după spirometrie, folosindu-se în acest scop o tabletă și softul menționat. Dintre pacienții evaluați, aproximativ 70% au avut înregistrări normale la spirometrie, în timp ce 30% au fost diagnosticați cu obstrucție. Compararea acestor rezultate cu cele obținute în urma măsurătorilor efectuate prin înregistrarea și analizarea vocii au demonstrat în cazul acestora o bună acuratețe în prezicerea CVF și VEMS, cu o capacitate de detectare a obstrucției de 78%.

Perspective

Deși intenția autorilor este aceea de a oferi o alternativă pentru diagnosticul precoce al obstrucției căilor aeriene, în special în regiunile în care accesul la spirometrie este limitat, părerea celorlalți specialiști este aceea că spirometria va continuă să rămână standardul de aur, dar că metoda propusă s-ar putea dovedi utilă în identificarea timpurie a episoadelor de exacerbare. Acesta este probabil și motivul pentru care aceeași echipa de cercetători a lansat un studiu longitudinal menit să determine în ce măsură screening-ul efectuat prin înregistrarea vocii ar putea funcționa eficient în prezicerea episoadelor de exacerbare ale pacienților cu bronhopneumopatie obstructivă cronică. Persoanele incluse în studiu au primit câte o tabletă având preinstalat un program special și au datoria să completeze un chestionar specific, să efectueze înregistrări și să le trimită de două, trei ori pe săptămână, timp de șase până la douăsprezece luni. Ideea autorilor ar fi că, în situația în care metoda funcționează și poate fi validată ulterior, s-ar putea reduce numărul exacerbărilor prin evaluarea și tratamentul precoce al pacienților de către medicul alertat prin mesajele trimise prin programul menționat. 

Perspectivele se referă și la posibilitatea transformării programului actual într-o aplicație pentru telefoanele mobile, dar înainte de orice trebuie evaluat, desigur, în ce măsură o astfel de intervenție ar îmbunătățește evoluția clinică a pacienților cu boli respiratorii obstructive cronice. 

Dr. Cătălina Panaitescu, LaZiCuTot

Referințe bibliografice:

1.Ashraf O, Rabold E, Schlichtkrull K et al, Voice-based screening and monitoring of chronic respiratory conditions, CHEST Journal, Volume 158, Issue 4, Supplement, A1687, October 01,2020, https://doi.org/10.1016/j.chest.2020.08.1509

2.Walter K, When the Human Voice Speaks Volumes About Lung Function, JAMA, Published online January 27, 2021, doi:10.1001/jama.2020.22460

3. |DOI:https://doi.org/10.1016/j.chest.2020.08.1509

4. PlumX Metrics