Login Cont nou

Alimentația la sân ca factor de prevenție a riscului cardiovascular la vârsta adultă

1 aprilie 2021   |   LaZiCuTot → Actualități

Evoluția profilului lipidic de la naștere până la adolescență înregistrează o creștere a valorilor colesterolului total și LDL colesterolului în primii patru ani de viață, ceea ce ar putea avea legătură și cu aportul de carbohidrați adus de formulele de lapte folosite în locul sau completarea laptelui matern.

Aceasta este ipoteza emisă de autorii unui studiu apărut în European Heart Journal, publicația oficială a European Society of Cardiology, care au plecat de la observația că nivelurile de colesterol total și LDL colesterol sunt de trei ori mai mari la sfârșitul primului an de viață și de aproape patru ori mai mari la adulți, comparativ cu perioada neonatală.1

Folosirea formulelor de lapte în locul sau în completarea alimentației la sân ar putea fi unul dintre motive, compoziția acestora având potențialul de a influența metabolismul carbohidraților și homeostazia colesterolului. Ipoteza este susținută de unele studii anterioare, care au evidențiat niveluri medii ale LDL colesterolului mai mici la adulții care în copilărie au fost alimentați la sân, comparativ cu cei care au primit formule de lapte, diferențele fiind mai mari atunci când acestea au înlocuit complet laptele matern. Explicația rezidă în compoziția diferită a acestora. Astfel, deși laptele matern are un conținut mai mare de colesterol comparativ cu formulele de lapte, acestea conțin uleiuri din plante care ar diminua sinteza colesterolului endogen prin inhibarea hidroximetilglutaril coenzimei A (HMG CoA) de origine hepatică. În același timp, carbohidrații conținuți de majoritatea formulelor de lapte sunt reprezentați de siropul de porumb, glucoză, zahăr brun și sucroză (comparativ cu laptele matern, care conține lactoză). Aceștia determina niveluri mari de insulină, care antrenează creșterea enzimei PCSK9, cu alterarea receptorilor LDL de pe suprafața hepatocitelor, care devin astfel indisponibili pentru LDL colesterolul circulant pe care ar fi trebuit să-l lege. 

Ipoteza avansată de autorii studiului menționat se alătură astfel cercetărilor anterioare, care au determinat forurile de profil din S.U.A. să recomande anul trecut în mod oficial, evitarea, în primii doi ani de viață, a alimentelor și băuturilor cu zaharuri adăugate.2 Și deși există loc pentru studii suplimentare, hrănirea la sân trebuie să rămână metoda recomandată de alimentație în primele 6 – 12 luni de viață, având potențialul de a acționa ca factor de protecție cardiovasculară încă de la naștere.3 

Dr. Cătălina Panaitescu, LaZiCuTot

Referințe bibliografice

1.Maslov PZ, Hill JA, Lüscher TF, Narula J, High-sugar feeding and increasing cholesterol levels in infants, European Heart Journal, Volume 42, Issue 12, 21 March 2021, Pages 1132–1135, https://doi.org/10.1093/eurheartj/ehaa868

2.Scientific Report of the 2020 Dietary Guidelines Advisory Committee, https://www.dietaryguidelines.gov/sites/default/files/2020-07/ScientificReport_of_the_2020DietaryGuidelinesAdvisoryCommittee_first-print.pdf

3.WHO, Breastfeeding, www.who.int/features/factfiles/breastfeeding/en