Login Cont nou

Diagnosticul sindromului de canal carpian

1 aprilie 2021   |   LaZiCuTot → CumSăFac

Sindromul de canal carpian reprezintă expresia clinică și electrică a compresiunii nervului median la nivelul pumnului, acompaniată frecvent de tenosinovita cronică a flexorilor degetelor.

Canalul carpian este o structură rigidă, cu un conținut dens, orice modificare de calibru având răsunet asupra nervului median prin compresie, edem și ischemie, care conduc la demielinizare și degenerare axonală. 

Cauza sindromului de canal carpian (SCC) este în majoritatea cazurilor idiopatică. Alte cauze implicate sunt:

  • boli inflamatorii reumatismale (poliartrită reumatoidă, de ex.) ;

  • boli sistemice însoțite de neuropatii cronice: diabet zaharat, gută, acromegalie, mixedem ;

  • diverse traumatisme, ca o complicație acută (zdrobirea, luxația sau fractura pumnului) sau tardivă (calus vicios, retracția flexorilor după amputații digitale); este incriminat, de asemenea, efectul cumulativ al microtraumatismelor repetitive cu acțiune la acest nivel ;

  • anomalii anatomice musculare sau tendinoase ;

  • tumori intracanaliculare: chist artrosinovial palmar, tumori sinoviale, tendinoase, osoase sau vasculare ;

  • infecția tuberculoasă sau cu bacil Hansen (tendinită infecțioasă);

  • tratamentul prin hemodializă cronică, cu agravarea simptomelor de STC în timpul ședințelor de hemodializă.

Principalele simptome și semne întalnite sunt :

  • acroparesteziile, predominant nocturne, cu localizare în general difuză, la nivelul feței palmare a mâinii (frecvent degetele I-IV), care se remit la reluarea mișcărilor;

  • durerea, de obicei moderată, cu iradiere spre antebraț;

  • amiotrofia eminenței tenare și tulburările trofice la nivelul policelui, care au semnificația unei compresiuni severe și apar în stadiile avansate; 

  • lipsa de precizie în efectuarea mișcărilor de finețe, cu afectarea, în special, a mișcărilor de abducție și opoziție a policelui, senzația de « degete umflate »;

  • hipoestezia în teritoriul de distribuție al nervului median (față palmară a degetelor I-III și jumătății radiale a degetului IV);

  • semnul Tinel: percuția nervului median deasupra marginii anterioare a ligamentului retinacular anterior declanșează simptomele;

  • semnul Phalen: flexia încheieturii mâinii timp de un minut provoacă apariția simptomelor:

  • semnul Phalen inversat: extensia încheieturii mâinii timp de un minut provoacă apariția simptomelor;

  • testul de compresie a nervului median: aplicarea unei presiuni moderate la nivelul canalului carpian, timp de jumătate de minut, pacientul având mâna într-o poziție neutră.

Bine de știut: localizarea și/sau iradierea simptomelor în afara ariei de distribuție a nervului median impune căutarea unui alt diagnostic (de exemplu, compresia proximală a nervului median prin uncartroză, hernie discala, compresie tumorală proximală etc).

Teste complementare

  • radiografia standard a articulației pumnului, față și profil, poate releva anomalii de structură sau sechele ale unui eventual traumatism local;

  • tomografia computerizată și rezonanță magnetică nucleară sunt indicate numai în cazurile de suspiciune a unei tumori intracananaliculare;

  • electromiograma (EMG) înregistrează încetinirea vitezelor de conducere nervoase, cu potențiale de fibrilație la nivelul musculaturii tenare, semn de denervare.

Diagnosticul pozitiv se pune pe seama tabloului clinic și a EMG. 

Prognosticul este direct influențat de diagnosticul precoce, pus înainte ca leziunea nervului median să devină ireversibilă.

Bine de știut: STC se întâlnește adesea în asociere cu tenosinovita stenozantă (”degetul în resort”) și contractura Dupuytren, la același pacient, simultan sau consecutiv, mai frecvent la atunci când există și diabet zaharat.

Dr. Cătălina Panaitescu, LaZiCuTot

Referințe bibliografice

1.Wright AR, Atkinson RE, Carpal Tunnel Syndrome: An Update for the Primary Care Physician, Hawaii J Health Soc Welf 2019 Nov; 78(11 Suppl2):6-10, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6874691/

2.Barcenilla A, March LM et al., Carpal Tunnel Syndrome and its Relationship to Occupation, Rheumatology 2012;51(2):250-261, DOI:10.1093/rheumatology/ker108