Login Cont nou

Plata per capita în asistența medicală primară: un punct de vedere

20 mai 2021   |   LaZiCuTot → Actualități

Rolul asistenței medicale primare într-un sistem de sănătate este acela de a asigura în comunitate îngrijiri integrate, accesibile, orientate către o paletă largă de nevoi de sănătate ale populației. Atunci când este susținută să se dezvolte și să-și diversifice gama de servicii, ea poate contribui la reducerea cheltuielilor legate de consulturile în asistența medicală secundară și terțiară, spitalizare ș.a.m.d. Cu toate acestea, finanțarea asistenței medicale primare reprezintă un permanent subiect de controversă, iar relația dintre plata per capita și cea per serviciu la fel. 

Referitor la acest subiect, Journal of the American Medical Association (JAMA) a publicat săptămâna trecută câteva observații bazate pe evoluția veniturilor cabinetelor de asistență medicală primară în context pandemic și răspunsurile obținute în urma unui sondaj efectuat în luna martie a.c. în rândul a 765 de medici.* Concluzia autorilor a fost că, acolo unde veniturile s-au bazat în principal pe plata per serviciu, acestea au fost dramatic afectate din cauza reglementărilor care impuneau consultațiile față în față. Acest lucru a făcut ca din ce în ce mai multe voci să pledeze în favoarea plății per capita care, în opinia autorilor, ar reprezenta o soluție avantajoasă pentru ambii parteneri de contract, cu condiția respectării câtorva principii. Astfel:

plata per capita ar trebui să contribuie la creșterea veniturilor cabinetului și să nu fie folosită de finanțator ca modalitate de reducere a acestora;

  • prevederile pentru plata per capita ar trebui să fie de durată și nu supuse unor fluctuații frecvente, astfel încât să permită investiții în vederea dezvoltării praxisului;

  • plata per capita ar trebui să nu includă decât acele servicii frecvent oferite, cum ar fi evaluările periodice și managementul de caz;

  • plata per serviciu ar trebui să se acorde unui număr limitat de servicii specifice, dovedit eficiente din punctul de vedere al calității, accesului și costurilor îngrijirilor acordate (vaccinararile, de exemplu, dar și manevre terapeutice pentru care medicii de familie sunt calificați și al căror cost în asistența medicală secundară sau terțiară ar fi mai mare).

  • pentru a armoniza interesele finanțatorului și ale medicului, primul ar trebui să ofere celuilalt stimulente financiare pentru creșterea calității îngrijirilor oferite și reducerea costurilor: acordarea acestora ar trebui să se facă periodic, printr-un proces transparent și să nu fie incluse în capitație.

Am reținut și alte două mesaje importante:

  • pentru medic: este bine ca praxisul să aibă mai multe surse de finanțare;

  • pentru finanțator(i): considerațiile financiare nu ar trebui să fie singurul aspect al relației cu medicii de familie, deoarece majoritatea acestora au și motivații intrinsece pentru a-și face treaba bine și a-și ajuta pacienții. De aceea își doresc respect pentru pregătirea profesională, autonomie în exercitarea profesiei și flexibilitate în ceea ce privește programul de lucru. 

Dr. Cătălina Panaitescu, LaZiCuTot

*Emanuel EJ, Mostashari F, Navathe A, Designing a Successful Primary Care Physician Capitation Model, JAMA, doi:10.1001/jama.2021.5133