Login Cont nou

Principii de prescriere a tratamentului antibiotic în infecțiile comune

10 iunie 2021   |   LaZiCuTot → CumSăFac

Descoperirea și utilizarea antibioticelor în medicină a reprezentat un progres important, salvând și prelungind vieți, nu numai prin reducerea mortalității cauzate de o serie de boli infecțioase, dar și prin aceea că a făcut posibile o serie de intervenții terapeutice complexe, cum ar fi, de exemplu, intervențiile pe cord, artroplastiile, transplantul de organe ș.a.

Prescrierea antibioticelor în exces sau inadecvată a dus însă la amplificarea fenomenului rezistenței microbiene la cote care au l-au transformat într-o problemă de sănătate publică. 

În ciuda eforturilor făcute pentru atragerea atenției lumii medicale asupra pericolului emergent legat de rezistența la antibiotice, dacă este să urmărim ce se întâmplă numai în regiunea geografică și economică în care ne găsim, Raportul Centrului European pentru Prevenția și Controlul Bolilor, publicat în 2018, cu datele anului 2017 arată că în Europa și Spațiul Economic European se înregistrează în continuare numeroase cazuri de rezistență la antibiotice, cu variații largi în funcție de specia bacteriană, tipul de antibiotic și regiunea geografică.1  Aceste diferențe nu au la baza tipare diferite ale bolilor infectoase, ci factorii care influențează prescrierea de antibiotice: 

  • specificul sistemului de sănătate: modul de finanțare, autonomia prescrierii și eliberării din farmacii a antibioticelor, ponderea medicamentelor generice existente pe piață;

  • presiunea exercitată de companiile farmaceutice;

  • convingerile pacienților legate de eficiența tratamentelor antibiotice;

  • conduita medicilor, care este dictată de: convingerile personale, nivelul de educație profesională, oricare din cauzele enumerate anterior, presiunea exercitată de pacienți. 

Principala cauza a rezistenței microbiene rămâne însă prescrierea în exces a antibioticelor

Ce putem face totuși pentru a prescrie mai puține antibiotice? 

În primul rând, să prevenim infecțiile:

  • prin măsuri de igienă personală și a mediului de lucru: spălarea mâinilor, folosirea unui instrumentar steril, dezinfectarea suprafețelor;

  • vorbind pacienților despre importanța aplicării măsurilor de prevenție și la nivel individual: spălarea mâinilor, acoperirea nasului și a gurii în timpul strănutului, folosirea mijloacelor de protecție împotriva bolilor cu transmitere sexuală, vaccinarea.

Apoi, prin prescrierea rațională a antibioticelorAnnals of Internal Medicine a publicat recent, în acest sens, câteva principii de prescriere a tratamentului antibiotic în infecțiile comune.2

Exacerbarile din BPOC/bronșita acută necomplicată

  • se vor prescrie antibiotice numai când există semne clinice de infecție bacteriană (caracter purulent al sputei la un pacient cu dispnee agravată și/sau creșterea cantității de spută):

  • durata tratamentului antibiotic va fi limitată, în situațiile de mai sus, la cinci zile;

  • alegerea antibioticului se va face țînând cont de bacteriile frecvent întâlnite în patologiile menționate: Haemophilus influenzae, Streptococcus pneumoniae și Moraxella catarrhalis (amoxiclavulanat, macrolide, tetracicline).

Pneumonia comunitară

  • durata recomandată a tratamentului antibiotic este de cinci zile. Decizia de prelungire a tratamentului cu antibiotice peste această durată trebuie să se bazeze pe interpretarea următorilor parametri clinici: gradul de rezoluție a modificărilor anormale ale semnelor vitale, capacitatea pacientului de a se hrăni, starea de conștiență;

  • alegerea antibioticului va ține cont de etiologiile bacteriene cel mai frecvent întâlnite: Streptococcus pneumoniae, Haemophilus influenzae, Mycoplasma pneumoniae, Staphylococcus aureus, precum și patogenii atipici, cum ar fi speciile de Legionella (amoxicilină, doxicilina, macrolide în cazul adulților sănătoși sau asocierea betalactamina cu macrolid sau fluorochinolona cu uz în bolile respiratorii).

Infecțiile de tract urinar

  • pielonefrite necomplicate: cură scurtă (5-7 zile) cu o fluorochinolonă sau 14 zile de trimetoprim-sulfametoxazol (în funcție de urocultura);

  • cistite bacteriene necomplicate la femei: nitrofurantoin (5 zile), trimetoprim-sulfametoxazol (3 zile) sau fosfomicina (doză unică).

Infecții ale pielii/țesuturilor moi

  • celulita nepurulentă: antimicrobiene cu efect asupra speciilor de streptococ (cefalosporine, penicilină, clindamicina) pe o durată de 5-6 zile;

  • celulita purulentă la un pacient cu plagă penetrantă/colonizare nazală cu stafilococ auriu meticilino-rezistent/sindrom inflamator sistemic: se va alege un agent antimicrobian cu acțiune atât asupra stafilococului auriu meticilino-rezistent, cât și asupra speciilor de streptococi.

Bine de știut: statisticile arată că prescrierea în exces a antibioticelor se întâmplă cel mai mult în ambulatoriu, la nivelul asistenței medicale primare. 

Dr. Cătălina Panaitescu, LaZiCuTot

Referințe bibliografice

  1. Comisia pentru mediu, sanatate publica si siguranta alimentara a Parlamentului European, Raport referitor la planul de actiune european “O singura sanatate” (One Health) impotriva rezistentei la antimicrobiene (RAM), (2017/2254(INI)) , disponibil la: https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/A-8-2018-0257_RO.pdf

  2. Lee RA, Centro RM, Humphry LL et al, Appropriate Use of Short-Course Antibiotics in Common Infections: Best Practice Advice From the American College of Physicians, Annals of Internal Medicine, https://doi.org/10.7326/M20-7355

Acest material este destinat profesioniștilor din domeniul sănătății. Rolul lui este strict informativ, iar conținutul nu trebuie să înlocuiască raționamentul clinic personal sau pe cel al ghidurilor/recomandărilor locale cu privire la diagnostic și tratament.