Login Cont nou

Ce se știe și ce nu se știe despre vaccinarea antiCOVID-19 „combinată”

17 iunie 2021   |   LaZiCuTot → Actualități

Dincolo de dificultățile logistice legate de asigurarea a două doze de vaccin în condiții de pandemie, care ar fi putut sugera soluția completării schemei de vaccinare antiCOVID-19 cu două vaccinuri diferite, cazurile de tromboză asociate cu administrarea vaccinului produs de AstraZeneca au determinat autoritățile de sănătate din unele țări să apeleze la această variantă în cazul persoanelor care primiseră o prima doză din acest vaccin și care aparțineau categoriei de vârstă considerată la risc pentru reacția adversă menționată. 

Deși Agenția Europeană a Medicamentului a afirmat că beneficiul vaccinării este mai mare decât riscul producerii unui astfel de eveniment advers, iar Organizația Mondială a Sănătății afirmă că nu există, în acest moment, dovezi adecvate cu privire la efectele combinării a două tipuri de vaccinuri, unele țări, cum ar fi Germania și Franța au considerat oportună această intervenție. 

În realitate, combinarea a două tipuri de vaccinuri nu este nouă și a fost folosită încă din 1990 în cercetarea din domeniul HIV, dovedind în 2012 că este singura metodă care a redus cu 30% transmiterea infecției în cadrul fazei a treia a trialurilor cu subiecți umani.

Un alt avantaj l-ar putea reprezenta evitarea situației în care vectorii virali folosiți de anumite vaccinuri (Vaxzevria, Sputnik V, Johnson & Johnson ș.a.) ar deveni ținta sistemului imun, ceea ce ar reduce eficacitatea acestora. Anticipând această posibilitate, producătorii au apelat la diverse strategii (de exemplu, Sputnik V folosește un adenovirus diferit pentru fiecare doză, iar AstraZeneca utilizează un adenovirus întâlnit la cimpanzei, cu care sistemul nostru imun nu a avut de a face), dar o variantă ar fi și combinarea tipurior de vaccin. 

Argumentele continuă pe această linie în ceea ce privește vaccinurile pe bază de vectori virali, cercetătorii afirmând că este posibil că această abordare mixtă nu numai să reducă riscul de mai sus, ci și să contribuie la potențarea răspunsului imun și a duratei acestuia. Un precedent l-ar reprezenta vaccinul pentru Ebola produs de Johnson & Johnsonn, care folosește pentru prima inoculare același adenovirus folosit de AstraZeneca în Vaxzevria, iar pentru rapel o tulpină virală modificată din familia poxvirusurilor. 

În concluzie, deși ideea combinării vaccinurilor nu este nouă și nu pare să prezinte  riscuri, ceea ce nu se cunoaște este rezultatul combinării vaccinurilor obținute prin tehnologii diferite, adică al celor pe bază de ARMm cu cele care folosesc vectori virali. În acest sens sunt în derulare mai multe studii, cel mai avansat fiind trialul Com-COV (https://comcovstudy.org.uk/home) lansat în Marea Britanie (Oxford), care urmărește răspunsul imun și efectele adverse înregistrate în urma administrării diverselor combinații între vaccinurile Vaxzevria, Pfizer/BioNTech, Moderna și Novavax. Datele preliminarii au fost publicate într-un număr recent al revistei The Lancet, din care am reținut câteva în ceea ce privește efectele secundare adverse în cazul administrării combinate a vaccinurilor produse de Pfizer și AstraZeneca (febră, fatigabilitate, cefalee): acestea au fost mai frecvente și mai intense comparativ cu cazurile în care prima și a două doză au folosit același tip de vaccin și indiferent care din cele două vaccinuri a fost administrat primul. 

Mai multe date sunt așteptate spre publicare luna aceasta. 

Dr. Cătălina Panaitescu, LaZiCuTot

Referințe bibliografice

  1. Shaw RH, Stuart A, Greenland M et al, Heterologous prime-boost COVID-19 vaccination: initial reactogenicity data, The Lancet, Volume 397, Issue 10289, https://www.thelancet.com/journals/lancet/article/PIIS0140-6736(21)01115-6/fulltext

  2. Ekinn A, Five things to know about: Mixing and matching coronavirus vaccines, Horizon, The EU Research & Innovation Magazine, https://horizon-magazine.eu/article/five-things-know-about-mixing-and-matching-coronavirus-vaccines.html