Login Cont nou

Prevenția secundară a accidentului vascular cerebral/accidentului ischemic tranzitoriu

1 iulie 2021   |   LaZiCuTot → CumSăFac

Publicată anul acesta, ediția revizuită a ghidului American Heart Association/American Stroke Association (AHA/ASA) privind prevenția secundară a accidentului vascular cerebral (AVC)/accidentului ischemic tranzitoriu (AIT) recomandă un set de intervenții asupra stilului de viață și principii de tratament al comorbidtatilor, utile pentru managementul factorilor de risc vascular.*

Cele mai importante intervenții recomandate asupra stilului de viață se referă la următoarele aspecte:

Alimentația

  • se recomandă dieta de tip mediteranean, bogată în legume și fructe, pește și grăsimi mononesaturate provenind din uleiul de măsline extravirgin sau oleaginoase;

  • aport redus de sare la pacienții cu HTA și istoric de accident vascular cerebral (AVC)/accident ischemic tranzitoriu (AIT);

  • reducerea consumului de alcool la < 2 unități de alcool/zi în cazul bărbaților și < 1 unitate de alcool/zi în cazul femeilor.**

Activitatea fizică

  • atunci când este posibil, se recomandă cel puțin 10 minute de activitate aerobică moderată de patru ori pe săptămână sau minim 20 de minute de activitate aerobica intensă de două ori pe săptămână;

  • pacienții cu mobilitate redusă trebuie incluși în programe de recuperare/reabilitare sub supraveghere medicală.

Fumatul

  • toți pacienții cu istoric de AVC/AIT care fumează vor fi sfătuiți să renunțe la fumat, recomandându-se, după caz, tratament farmacologic (substituenți de nicotină, vareniclină, bupropion);

  • se va evita expunerea pasivă la fumul de țigară.

La fel de important este considerat tratamentul corect al comorbiditatilor cu implicatii in riscul cardiovascular:

HTA

  • se recomandă ca valorile tensiunii arteriale în cazul pacienților cu HTA și istoric de AVC/AIT să fie menținute la valori < 130/80 mmHg, cu ajutorul tratamentului cu diuretice tiazidice, inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei sau blocanți ai receptorilor de angiotensină II.

Dislipidemia

  • pacienții cu AVC ischemic fără istoric de boală coronariană sau risc de embolism de origine cardiacă și LDL colesterol>100 mg/dl au indicație de tratament cu atorvastatină 80 mg/zi;

  • pacienții cu AVC ischemic/AIT și boală aterosclerotică au indicație de tratament cu statină și la nevoie, ezetimib, astfel încât nivelul LDL colesterol să fie < 70 mg/dl.

  • inhibitorii de proprotein subtilizină convertază/kexin tip 9 (PCSK9) reprezintă o opțiune în cazul pacienților cu istoric de AVC/AIT și risc cardiovascular foarte mare, aflați în tratament cu statină în doză maximă tolerată și ezetimib, la care nu se reușește scăderea LDL colesterolului < 70 mg/dl;

  • evaluarea aderenței pacienților la recomandările privind modificarea stilului de viață și a eficienței tratamentului se va face prin dozarea lipidemiei à jeun în primele 4-12 săptămâni după inițierea/ajustarea tratamentului și apoi periodic, la 3-12 luni. Se va avea în vedere, de asemenea, evaluarea siguranței tratamentului.

Diabetul zaharat

  • tratamentul pacienților cu istoric de AVC/AIT și diabet zaharat va fi individualizat, în funcție de riscul evenimentelor secundare adverse și preferințele pacientului. Tinta terapeutică pentru majoritatea dintre ei, dar în special pentru cei < 65 de ani și fără comorbidități importante va fi menținerea hemoglobinei glicozilate (HbA1C) la valori 7%, în scopul prevenirii complicațiilor microvasculare;

  • determinarea HbA1C ca screening în cazul pacienților cu istoric de AVC/AIT și factori de risc este considerată justificată.

Obezitatea

  • evaluarea periodică a pacienților cu istoric AVC/AIT va include calcularea indicelui de masă corporală și va fi urmată, în cazul celor cu obezitate, de recomandarea includerii lor în programe specializate pentru scădere ponderală.Sindromul de apnee în somn de tip obstructiv

  • pacienții cu AVC/AIT ar trebui evaluați și în această direcție, iar cei confirmați ar putea beneficia de tratamentul cu presiune pozitivă continuă în căile aeriene (CPAP) pentru ameliorarea calității somnului, valorilor tensiunii arteriale, somnolenței diurne.

Alte recomandări terapeutice se referă la:

Tratamentul antitrombotic

  • în absența contraindicatiilor, medicamentele antiagregante plachetare sau anticoagulante se vor prescrie aproape tuturor pacienților. Cu câteva excepții, administrarea lor concomitentă nu este recomandată pentru prevenția secundară a AVC/AIT. De asemenea, terapia antiplachetara duală de lungă durata nu este recomandată;

  • fibrilatia atrială este considerată un factor de risc înalt pentru recurența AVC/AIT și, în lipsa contraindicațiilor necesită tratament anticoagulant.

Sumarizând, strategia prevenției secundare a AVC/AIT trebuie să se bazeze pe abordarea polivalentă și personalizarea țintelor terapeutice. Medicul de familie are un rol important, cu mențiunea că simpla consiliere și oferirea de broșuri informative nu s-au dovedit eficiente decât atunci când au fost urmate de includerea pacienților în programe multidisciplinare specializate.

*Mai multe informații despre clasele de recomandare și nivelul de evidență al recomandărilor pot fi aflate consultand documentul original:

Kleindorfer DO, Towfighi A, Chaturvedi S et al, 2021 Guideline for the Prevention of Stroke in Patients With Stroke and Transient Ischemic Attack: A Guideline From the American Heart Association/American Stroke Association, Stroke, https://doi.org/10.1161/STR.0000000000000375

**Vezi InfoPac/Chestionarul AUDIT de evaluare a consumului personal de alcool

Dr. Cătălina Panaitescu, LaZiCuTot

Acest material este destinat profesioniștilor din domeniul sănătății. Rolul lui este strict informativ, iar conținutul nu trebuie să înlocuiască raționamentul clinic personal sau pe cel al ghidurilor/recomandărilor locale cu privire la diagnostic și tratament.