Login Cont nou

Lipoproteina (a) ca biomarker pentru riscul de boală cardiovasculară aterosclerotică

22 iulie 2021   |   LaZiCuTot → Actualități

Lipoproteina (a) – Lp(a) este privită ca factor de risc independent pentru boala cardiovasculară (BCV) aterosclerotică, atribuindu-i-se din ce în ce mai multă importanță că biomarker în practica clinică. 

Publicat la începutul lunii în Journal of American Medical Association (JAMA), articolul intitulat Lipoprotein(a) and Cardiovascular Diseases abordează relevanța clinică a celor de mai sus, câteva aspecte privind determinarea în laborator, recomandările ghidurilor și implicațiile terapeutice. Mai jos, un scurt rezumat.

Lp(a) este o particulă LDL cu un fragment Apo(a) legat covalent de componenta sa ApoB. Niveluri crescute de Lp(a) se consideră valorile care depășesc 50 mg/dl, respectiv 125 nmol/l. Ele sunt prezente la unul din cinci indivizi și au, în cea mai mare parte, o componentă genetică, transmiterea fiind autozomal codominantă. Riscul rezidă în proprietățile procoagulante, aterogenice și proinflamatorii ale componentelor sale. 

Ghidul European Society of Cardiology/European Atherosclerosis Society ediția 2019, privind managementul dislipidemiilor prevede recomandarea determinării Lp(a):

  • cel puțin o dată în viață fiecărei persoane adulte, pentru identificarea celor cu risc foarte înalt de boală cardiovasculară (BCV) aterosclerotică – Lp(a) peste 180 mg/dl, respectiv 430 nmol/l;

  • mai ales în cazul pacienților cu antecedente heredocolaterale de BCV aterosclerotică prematură, la care riscul este similar cu cel al pacienților cu hipercolesterolemie familială heterozigotă;

  • pentru încadrarea mai exactă a pacienților aflați într-o categorie  de risc la limită, între moderat și înalt.

Recomandările ghidurilor americane diferă, considerând că momentan nu există dovezi care să susțină eficacitatea clinică a determinării la întreagă populație adultă și recomandă măsurarea in două circumstanțe:

  • prevenția primară în cazul pacienților cu vârste între 40 și 75 de ani și risc de BCV aterosclerotică estimat pe zece ani între 5 și 19,9%;

  • risc de BCV aterosclerotică neexplicat prin factorii de risc obișnuiți.

Relevanța clinică: 

  • este posibilă situația în care două persoane cu valori normale ale LDL colesterolului să aibă risc diferit de BCV aterosclerotică, în funcție de valoarea Lp(a);

  • eșecul terapeutic în scăderea valorilor LDL colesterolului poate reflecta uneori imprecizia estimării LDL colesterolului datorită concentrațiilor mari de Lp(a);

  • componentele ce țin de un stil de viață sănătos sunt importante pentru reducerea valorilor LDL colesterolului, dar nu influențează nivelul Lp(a), la care componenta genetică este predominantă.

În ceea ce privește implicațiile terapeutice:

  • în prezent nu există un tratament specific pentru scăderea Lp(a);

  • studiile de până acum cu privire la efectul statinelor au demonstrat fie absența influenței asupra nivelurilor plasmatice de Lp(a), fie o creștere ușoară a acestora;

  • în ciuda potențialului protrombotic al Lp(a), momentan nu se recomandă aspirina la pacienții cu niveluri crescute de Lp(a), deoarece nu există studii;

  • date recente sugerează un posibil rol al inhibitorilor de PCSK9 în reducerea nivelurilor Lp(a) și ca urmare, al riscului cardiovascular.

Dr. Cătălina Panaitescu, LaZiCuTot

Referințe bibliografice

1.Miksenas H, Januzzi JL, Natarajan P, Lipoprotein(a) and Cardiovascular Diseases, JAMA, July 8,2021, doi:10.1001/jama.2021.3632

2.Mach F, Baigent C, Catapano AL et al, 2019 ESC/EAS Guidelines for the management of dyslipidaemias: lipid modification to reduce cardiovascular risk: The Task Force for the management of dyslipidaemias of the European Society of Cardiology (ESC) and European Atherosclerosis Society (EAS), European Heart Journal, Volume 41, Issue 1, 1 January 2020, Pages 111–188, https://doi.org/10.1093/eurheartj/ehz455