Login Cont nou

Varia (5)

29 iulie 2021   |   LaZiCuTot → Actualități

Un grup de cercetători ai Universității din Liverpool au avut curiozitatea de a urmări ce se întâmplă cu testele antigen rapide pentru infecția cu SARS-CoV-2, atunci când în locul probelor provenind din exsudatul nazo- sau orofaringian se folosesc tampoane îmbibate cu îndulcitori sau băuturi răcoritoare nonalcoolice.

Au utilizat, în acest scop, patru substanțe îndulcitoare – niciuna cu efect asupra rezultatului, apă îmbuteliată – de asemenea fără influență și 14 tipuri de băuturi răcoritoare. Surpriza a venit din partea a zece dintre acestea, care au produs un rezultat pozitiv sau slab pozitiv, aparent fără corelații aparențe între pH-ul, conținutul în zahăr sau celelalte ingrediente. Printre ele: Fanta, Coca-Cola, Coca-Cola fără zahăr, Sprite. 

Mecanismul prin care acestea conduc la rezultate fals pozitive nu este cunoscut și nici comparații între mai multe tipuri de teste antigen rapide nu au fost făcute, modelul folosit în experiment fiind acela distribuit în școlile și colegiile din Marea Britanie imediat după deschiderea lor, în martie a.c. Obligați să se testeze de două ori pe săptămâna și, în cazul unui rezultat pozitiv, să se izoleze la domiciliu, elevii au dat dovadă de inventivitate în încercarea de a “păcăli” testul, lăudându-se pe platformele de socializare cu “experimentul” lor. Ideea le-a venit, probabil, citind avertismentul din instrucțiunile de utilizare: “Pentru a reduce riscul rezultatelor eronate, nu mâncați și nu beți cu cel puțin 30 de minute înaintea efectuării testului”. 

Dincolo de aspectul anecdotic, experimentul cercetătorilor britanici se constituie ca argument pentru importanțaconfirmării ulterioare (în 48 de ore) prin metoda RT-PCR.

Tulburările motorii din boala Parkinson se accentuează rapid în primii cinci ani de la diagnostic și se însoțesc, frecvent, de anxietate, depresie, tulburări de memorie și demență, toate cu impact negativ asupra calității vieții pacienților. 

Rezultatele parțiale ale unui studiu în derulare demonstrează, în opinia autorilor, posibilitatea de a stopa instalarea acestora prin dans. Astfel sunt influențate pozitiv atât vorbirea, tremorul, echilibrul, rigiditatea, cât și cogniția și este întârziată/oprită instalarea anxietății și/sau depresiei. Efecte benefice s-au înregistrat și în cazul aparținătorilor/persoanelor ce acordă îngrijire bolnavilor respectivi, astfel încât participarea lor la clasele de dans este, de asemenea, încurajată. 

Opinia autorilor este că studiul lor este primul care demonstrează beneficiul introducerii dansului în programele de neuroreabilitare a pacientilor cu Parkinson, participarea săptămânală la clasele de dans ducând, după trei ani, la stoparea progresiei simptomelor motorii și non-motorii (urmăriți între octombrie 2014 și noiembrie 2017), spre deosebire de studiile longitudinale anterioare care sugerau persistența declinului anual. Rămâne de văzut dacă ipoteza autorilor va fi confirmată pe toată durata studiului, proiectat a se derula pe o perioada de zece ani. 

Dr. Cătălina Panaitescu, LaZiCuTot

Referințe bibliografice

1.Oni L, Hawcutt DB, Buchan IE, Semple MG, Soft drinks can be misused to give false “false positive” SARS-CoV-2 lateral flow device results, MedRxiv, July 2021, https://doi.org/10.1101/2021.07.05.21260003

2.Bearss KA, DeSouza JFX, Parkinson’s Disease Motor Symptom Progression Slowed with Multisensory Dance Learning over 3-Years: A Preliminary Longitudinal Investigation, Brain Sci. 202111(7), 895, https://doi.org/10.3390/brainsci11070895

.

https://www.medrxiv.org/content/10.1101/2021.07.05.21260003v1.full