Login Cont nou

Screening-ul nutrițional al pacienților cu bronhopneumpatie obstructivă cronică

19 august 2021   |   LaZiCuTot → CumSăFac

În afara afectării pulmonare, bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC) evoluează cu o serie de manifestări sistemice, printre care scăderea ponderală, însoțită de alterări ale nutriției.1 Prezența acestora influențează negativ evoluția și prognosticul bolii. 

Conform datelor din literatura de specialitate, între 25 și 40% dintre bolnavii cu BPOC au deficit ponderal.2 Acesta poate evolua până la cașexie și este consecința dezechilibrului dintre necesarul crescut de energie și aportul alimentar insuficient. Administrarea de suplimente nutriționale s-a dovedit a fi eficientă în menținerea și îmbunătățirea forței musculare, precum și a toleranței la efort la pacienții cu BPOC malnutriti, cu efect favorabil asupra calității vieții, scăderii morbidității și mortalității. 

Ca urmare, screening-ul nutrițional trebuie efectuat la toți pacienții cu BPOC,  preferabil imediat după precizarea diagnosticului și apoi cel puțin o dată pe an (mai des in prezența unor factori de risc – vârstă, exacerbare, modificări ale statusului fiziologic sau social ș.a.). 

Un prim pas îl reprezintă calcularea indicelui de masă corporală (IMC), dar trebuie avut în vedere că acesta singur nu poate identifica toți pacienții cu risc de malnutriție (vezi cazul pacienților cu edeme, de exemplu). De aceea, se recomandă folosirea unor instrumente validate, cum ar fi Malnutrition Universal Screening Tool (MUST). 

Acesta include următorii pași:

  • măsurarea înălțimii, greutății și calcularea IMC;

  • evaluarea pierderii în greutate (factor de risc cu relevanță mai mare ca a IMC, atunci când se produce într-un interval de 3 – 6 luni, fără o cauză aparență). Astfel, se vor acorda 0 puncte dacă variația greutății în intervalul menționat a fost sub 5% din  greutatea măsurată la începutul acestuia, 1 punct dacă procentul se încadrează între 5 și 10% și 2 puncte la peste 10%;

  • identificarea unei eventuale patologii acute care a împiedicat aportul nutrițional în ultimele cinci zile (bolnavi în stare critică, cu tulburări de deglutiție – de exemplu post accident vascular cerebral, traumatisme cerebrale sau intervenții în sfera gastrointestinala). În acest caz, la scorul calculat se mai adaugă 2 puncte;

  • evaluarea riscului de malnutriție global, pe baza celor de mai sus: 0=risc scăzut, 1=risc mediu, 3=risc crescut;

  • înregistrarea datelor, comunicarea și implementarea unui plan specific de îngrijire, în funcție de scorul calculat: 0=îngrijirea de rutină, 1=sfaturi privind optimizarea aportului nutrițional și monitorizare atentă, tratament în prezența factorilor de risc pentru o deteriorare clinică rapidă, 2=tratament prin suport nutrițional, exceptând situațiile în care beneficiul acestuia nu se justifică (pacienți în stadii terminale).

Bine de știut: la pacienții la care nu există posibilitatea măsurării înălțimii și greutății, respectiv calcularea IMC, riscul de manlutriție se va exprima în grade de probabilitate, luând în considerare următoarele repere: aspect clinic, haine sau bijuterii care nu se mai potrivesc, modificări ale apetitului, greutate în a se hrăni singuri sau tulburări de deglutiție, o reducere a aportului alimentar față de cel anterior.4

În concluzie, screening-ul nutrițional este recomandat a se face periodic în rândul tuturor pacienților cu BPOC, iar sfaturile privind alimentația este bine să fie integrate în planul de management al fiecăruia dintre ei, într-o formă personalizată, în funcție de statusul lor nutrițional, riscul de malnutriție și gradul de severitate al bolii.

Dr. Cătălina Panaitescu, LaZiCuTot

Referințe bibliografice

1.Global Startegy for the Diagnosis, Management, and Prevention of Chronic Obstructive Pulmonary Disease, 2021 Report, pg. 30, https://goldcopd.org/wp-content/uploads/2020/11/GOLD-REPORT-2021-v1.1-25Nov20_WMV.pdf

2.Gautam R, Yadav S, Nutrition in chronic obstructive pulmonary disease: A review, Journal of Translational Internal Medicine, 2015, pg.: 151-154, https://doi.org/10.1515/jtim-2015-0021

3.The British Association for Parenteral and Enteral Nutrition (BAPEN), The “MUST” Explanatory Booklet, pg. 5 – 9, https://www.bapen.org.uk/pdfs/must/must_explan.pdf

4.ACPRC, ARNS, BAPEN, BDA, British Lung Foundation, Education for Health, NNNG, PCRS, RCGP, RCN, Managing malnutrition in COPD, 2020, https://www.guidelines.co.uk/