Login Cont nou

Repere de probabilitate pentru diagnosticul bronhopneumopatiei cronice obstructive

26 august 2021   |   LaZiCuTot → CumSăFac

Diagnosticul bronhopneumopatiei cronice obstructive (BPOC) se stabilește frecvent atunci când aceasta este deja într-un stadiu avansat, diminuându-se astfel eventualul beneficiu al intervențiilor terapeutice asupra progresiei bolii și calității vieții pacienților.

Motivele diagnosticului tardiv țin de heterogenitatea bolii, de pacient, dar și de medic.
Prezența simptomelor respiratorii și/sau istoricul de expunere la factorii de risc cunoscuți trebuie să ridice suspiciunea BPOC în cazul oricărui adult cu vârsta peste 40 de ani, care va primi recomandarea de efectuare a spirometriei. Iată principalii indicatori:

  • dispnee persistentă, cu evoluție progresivă, agravată de efort;

  • tuse cronică, chiar intermitentă sau neproductivă;

  • producție cronică de spută;

  • infecții recurente de căi respiratorii inferioare;

  • expunere la fum de țigară sau rezultat din arderea de biomasă, alte expuneri profesionale;

  • antecedente personale – greutate mică la naștere, infecții respiratorii recurente în copilărie ș.a.

Bine de știut: există studii care demonstrează că pacienții dezvoltă simptome manifeste înaintea obstrucției căilor aeriene, ceea ce înseamnă că recomandarea și reperele de mai sus sunt importante. Cu toate acestea, în prezent nu există criterii universal acceptate pentru a defini stadiul de BPOC timpurie, ca etapă de început în istoria naturală a bolii (a nu se confunda cu forma ușoară de boală, care poate persista ca atare pe parcursul mai multor ani!).

Perspective

Exceptând deficitul de alfa-1 antitripsină, ce reprezintă una din principalele cauze genetice ale cazurilor de BPOC prematură, nu este în uz determinarea altor markeri biologici pentru evaluarea riscului unei persoane de a face boala și ca urmare, cu relevanță pentru diagnosticul BPOC timpurie. Posibil ca în viitor să capete importanță o parte dintre cei implicați în patogeneza bolii, în special cei care intervin în procesele inflamatorii (interleukina 1, interleukina 6, factorul alfa de necroză tumorală, o serie de proteaze etc.).

În ceea ce privește rolul investigațiilor imagistice, posibilitatea de a compara gradul de emfizem (cuantificat în imaginile din inspir) cu cel al fenomenului de supapă (”air trapping”) din imaginile în expir este studiată în contexul în care există corelații cu declinul ulterior al VEMS.

Până când vom dispune însă de aceste posibilități, să avem în minte că singura strategie dovedit eficientă în prevenirea și influențarea progresiei bolii este renunțarea la fumat.

Dr. Cătălina Panaitescu, LaZiCuTot

Referințe bibliografice
1.Global Initiative for Chronic Obstructive Lung Disease (GOLD), Global Staregy fo the Diagnosis, Management, and Prevention of Chronic Obstructive Pulmonary Disease – 2021 Report, disponibil la https://goldcopd.org/wp-content/uploads/2020/11/GOLD-REPORT-2021-v1.1-25Nov20_WMV.pdf
2.Jagana R, Bartter T, Joshi M, Delay in diagnosis of chronic obstructive pulmonary disease: reasons and solution, Current Opinion in Pulmonary Medicine, 2015 Mar; 21(2):121-6, DOI: 10.1097/MCP.0000000000000133
3.Fazleen A, Wilkinson T, Early COPD: current evidence for diagnosis and management, Ther Adv Respir Dis 2020 Jan-Dec, 14: 1753466620942128, DOI: 10.1177/1753466620942128

Acest material este destinat profesioniștilor din domeniul sănătății. Rolul lui este strict informativ, iar conținutul nu trebuie să înlocuiască raționamentul clinic personal sau pe cel al ghidurilor/recomandărilor locale cu privire la diagnostic și tratament.