Login Cont nou

Sindromul de apnee obstructivă în somn la copii și adolescenți

2 septembrie 2021   |   LaZiCuTot → Actualități

Prevalența crescută a obezității în rândul copiilor și adolescenților, favorizată și de contextul pandemic1, a dus la un număr mai mare de cazuri de apnee obstructivă în somn diagnosticate la această vârstă. 

Importanța identificării și tratamentului lor precoce este subliniată într-o declarație recentă a American Heart Association (AHA), care precizează că acest tip de intervenție ar putea avea un rol important în prevenția primară a bolilor cardiovasculare la vârsta adultă.2 

În prima parte, documentul sumarizează noțiunile cunoscute despre impactul patologiei respiratorii asociate somnului și în special al sindromului de apnee obstructivă în somn (SAOS) asupra sănătății cardiovasculare a copiilor și adolescenților, după care documentează pașii de urmat pentru diagnostic și evaluare a eventualelor complicații cardiovasculare la această categorie de vârstă. În încheiere inseră mesajul privind necesitatea unor studii viitoare pe anumite paliere ale patologiei menționate, în funcție de implicațiile imediate și la distanță.  

Polisomnografia este standardul de aur al diagnosticului

Prezentarea clinică a SAOS la copii și adolescenți este variabilă, în funcție de vârsta acestora, putând să includă simptome și semne de obstrucție a cailor respiratorii superioare (sforăit ≥ 3 nopți/săptămână, respirație dificilă în timpul somnului, preferința de a dormi în poziție semisezândă sau cu capul în hiperextensie), cefalee la trezire, somnolență diurnă ș.a. De reținut însă este faptul că atât anamneza, cât și examenul clinic au specificitate și sensibilitate reduse, astfel încât standardul de aur pentru diagnosticul SAOS rămâne polisomnografia. Ca alternative, acolo unde nu există această facilitate, pot fi sugerate oximetria nocturnă sau înregistrările video, cu mențiunea că acestea nu au aceeași valoare predictivă. 

Criteriile de diagnostic luate în considerare sunt diferite față de polisomnografia efectuată la adulți, de exemplu valoarea indexului apnee – hipopnee considerată pozitivă pentru diagnostic este de ≥ 1 pauze de respirație într-o oră de somn, spre deosebire de adulți, unde diagnosticul este confirmat dacă există ≥ 5 astfel de episoade. Sunt deosebiri și în ceea ce privește fragmentarea somnului (mai mică în cazul copiilor și adolescenților), în timp de severitatea desaturării Oeste comparabilă.

Mesaje cheie

  • obezitatea rămâne factorul de risc cel mai important pentru SAOS;

  • prevalența SAOS este mai mare între 2 și 8 ani (ceea ce coincide cu vârful prevalenței hipertrofiei tonsilare);

  • anamneza sugestivă pentru un posibil diagnostic de SAOS trebuie urmată de examenul clinic (nas și orofaringe, evaluare creștere și dezvoltare) și polisomnografie;

  • în toate cazurile de mai sus se va face screening pentru sindromul metabolic, hipertensiune și tulburări de comportament (atenție la copiii cu tulburare de deficit de atenție și hiperactivitate!).

Bine de știut: o durată a somnului < 5 ore/noapte s-a dovedit a fi asociată, în cazul copiilor și adolescenților, cu o prevalență crescută a obezității.

Mai multe informații despre ceilalți factori de risc pentru SAOS, criteriile și instrumentele de screening, principalele consecințe cardiovasculare și discuțiile legate de recomandarea polisomnografiei înaintea intervențiilor din sfera ORL la copii și adolescenți pot fi consultate în textul declarației.

Dr. Cătălina Panaitescu, LaZiCuTot

Referințe bibliografice

1.Jenssen BP, Kelly MK, Powell M et al, COVID-19 and Changes in Child Obesity, Pediatrics May 2021, 147(5), https://doi.org/10.1542/peds.2021-050123

2.Baker – Smith CM, Isaiah A, Melendres MC et al, Sleep‐Disordered Breathing and Cardiovascular Disease in Children and Adolescents, A Scientific Statement From the American Heart Association, 18 Aug 2021, Journal of the American Heart Association, https://doi.org/10.1161/JAHA.121.0224273

3.Paruthi S, Brooks LJ, Hall WA et al, Consensus statement of the American Academy of Sleep Medicine on the recommended amount of sleep for healthy children: methodology and discussion. J Clin Sleep Med. 2016; 12:1549–1561, doi: 10.5664/jcsm.6288