Login Cont nou

Recunoașterea precoce a semnelor de alarmă pentru boala Alzheimer

30 septembrie 2021   |   LaZiCuTot → CumSăFac

Reprezentând mai mult de jumătate din cazurile de demență, boala Alzheimer are un debut lent, cu agravare progresivă și este rar diagnosticată timpuriu, deoarece simptomele sunt frecvent puse pe seama înaintării în vârstă. 

Medicul de familie are, prin specificul specialității sale, oportunitatea de a recunoaște din vreme tulburările cognitive/comportamentale ale unui pacient (observate personal sau relatate de acesta sau aparținătorii săi), deoarece reprezintă, pe de o parte, primul contact al acestuia cu sistemul de sănătate, dar și pentru că este cel care cunoaște aspectele medicale, sociale și, nu in ultimul rând, psihologice, ale pacienților săi și familiilor acestora. 

Factorii de risc

  • nemodificabili: vârsta ≥ 65 de ani, sexul feminin, antecedentele heredocolaterale de demență, prezența alelei APOE e4 (în discuție);

  • modificabili: istoric de traumatism cranio-cerebral, comorbidități cardiovasculare și/sau metabolice (hipertensiune arterială, diabet zaharat, obezitate), alte patologii asociate (epilepsie, depresie, tulburări ale auzului), factori legați de stilul de viață (fumat, consum crescut de alcool – peste 21 de unități/săptămână, sedentarism, tulburări de somn, alimentație bogată în grăsimi), factori de mediu (poluarea atmosferică) ș.a.

Simptome precoce

  • tulburări de memorie care afectează activitățile cotidiene (uită să-și plătească facturile sau cum să-și ia medicamentele ș.a.);

  • tulburări de limbaj (greutate în găsirea cuvintelor sau denumirea unor imagini);

  • tulburări vizuo-spațiale (se rătăcesc în spații familiare, își pierd lucrurile ș.a.);

  • alterarea funcțiilor executive, cu probleme la locul de muncă și/sau legate de călătorii, pregătirea meselor ș.a.;

  • tulburări de comportament: pierderea interesului, depresie sau anxietate, irascibilitate sau apatie, anhedonie.

Evaluarea pacientului

  • anamneză, examen clinic (comorbiditati!), investigații de laborator și imagistice, cu accent pe eliminarea altor cauze de declin cognitiv: depresie, patologie tiroidiană, deficit de vitamină B12, tulburări electrolitice, alterarea glicemiei, boli vasculare, tumori; identificarea deliriumului provocat de afecțiuni subiacente (infecții, boli cronice, efecte secundare adverse ale medicamentelor);

  • instrumente de screening utile în cazul pacienților simptomatici: AMST (Abbreviated Mental Score Test), MMSE (Mini Mental State Examination), Testul desenării ceasului;

  • în funcție de rezultat, pacientul va fi trimis într-un serviciu de specialitate pentru confirmarea diagnosticului și recomandarea tratamentului.

Dr. Cătălina Panaitescu, LaZiCuTot

Referințe bibliografice

1.Edwards GA, Gamez N, Escobedo Jr G et al, Modifiable Risk Factors for Alzheimer’s Disease, Front. Aging Neurosci, 24.06.2019, https://doi.org/10.3389/fnagi.2019.00146

2.Cohen S, Mintzer J, Defining the Core Role of Primary Care in the Early Recognition of Alzheimer’s Disease, Medscape, 24.09.2021, https://www.medscape.org/viewarticle/959361?src=wnl_tpal_210925_mscpedu&impID=3665301

3.Moore A, Frank C, Chambers LW, Role of the family physician in dementia care, Can Fam Physician, 2018 Oct; 64(10): 717–719, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6184977/