Login Cont nou

Fragilitatea orală a vârstnicului

14 octombrie 2021   |   LaZiCuTot → Actualități

Un studiu apărut în The Lancet Healthy Longevity propune fragilitatea orală ca pe un fenotip aparte al fragilității vârstnicului și o definește prin diminuarea funcției orale asociată cu declin cognitiv și involuție fizică.*

Conceptul de fragilitate a vârstnicului reprezintă un sindrom geriatric complex, caracterizat prin diminuarea vitalității și creșterea vulnerabilității, frecvent acompaniat de dizabilitate și patologii multiple. Aspectul său multidimensional găzduiește mai multe domenii și fenotipuri (fizic, cognitiv, biopsihosocial, nutrițional ș.a.). 

În acest context, autorii studiului menționat propun conceptualizarea modificărilor survenite la nivelul cavității orale datorită vârstei (edentație, tulburări de masticație și degltuitie ș.a.). și evaluarea lor în contextul interrelațiilor existente cu alte aspecte ale fragilității, de exemplu o proteză neadecvată care influențează negativ alimentația și duce la fragilitate nutrițională. 

Metoda aleasă a fost revizuirea sistematică a datelor publicate în legătură cu această temă, cu scopul inventarierii parametrilor utilizați în evaluarea aspectelor ce țin de sănătatea orală a persoanelor vârstnice și posibilul rol al acestora în predicția riscului de fragilitate.  Au fost selectați astfel doisprezece indicatori ai sănătății orale și grupați in patru categorii: 

  • alterarea statusului sănătății orale (număr de dinți, dismicrobioză orală, boală periodontală);

  • tulburări ale masticației, deglutiției și secretiei salivare (masticație, respectiv deglutiție dificilă, gură “uscată”);

  • tulburări motorii (forță ocluzală, funcție masticatorie, afectarea limbii, diadocochinezie orală, adică capacitatea de a face mișcări rapide alternante la acest nivel);

  • durerea orală (dinți sau cavitate orală). 

Folosind un cadru GRADE (Grading of Recommendations, Assessment, Development and Evaluations), autorii au apreciat calitatea dovezilor existente în studiile revizuite ca fiind moderată pentru alterarea stării de sănătate orală și pentru tulburările motorii, dar slabă pentru tulburările masticației, deglutiției și secretiei salivare și foarte slabă pentru durerea orală. 

Cele două teorii propuse pentru a explica modul în care fragilitatea orală poate conduce la alte tipuri de fragilitate sunt: 

  • afectarea statusului nutrițional prin aport alimentar insuficient, secundar alterării sănătății orale;

  • substratul inflamator din boala periodontală (deși datele studiilor nu sunt concludente, existând și cercetări ale căror rezultate indică o asociere mai puternică a numărului de dinți cu riscul de fragilitate).

Deși interesantă, propunerea autorilor nu trebuie să ne lase să scăpăm din vedere necesitatea abordării holistice a sindromului de fragilitate a vârstnicilor și că între fragilitatea orală și acesta se pot interpune și alți factori, cum ar fi aspectele sociale și comorbiditățile. 

Dr. Cătălina Panaitescu, LaZiCuTot

*Dibello V, Zupo R, Sardone R et al, Oral frailty and its determinants in older age: a systematic review, The Lancet Healthy Longevity, Volume 2, Issue 8, 2021, https://doi.org/10.1016/S2666-7568(21)00143-4