Login Cont nou

Monitorizarea pacienților cu insuficiență cardiacă acută după spitalizare

28 octombrie 2021   |   LaZiCuTot → Actualități

Deși managementul insuficienței cardiace cronice, stabile a înregistrat progrese importante în ultimele decenii, nu același lucru se poate spune despre insuficiența cardiacă acută, grevată în continuare de risc crescut de deces sau readmitere în spital, mai ales în primele luni de la externare, ajungând la 30-50% după șase luni. 

Societatea Europeană de Cardiolgie recomandă, prin experții grupului Heart Failure Association, ca pacienții să fie reevlauați la o săptămână după externare de către medicul de familie și ideal, la două săptămâni, de echipa de cardiologie care i-a îngrijit în spital. Recomandarea se bazează pe studii observaționale și nu pe trialuri clinice randomizate, așa încât domeniul cercetării este încă deschis în această direcție. 

Pe această linie se înscrie și studiul francez publicat luna aceasta în European Journal of Heart Failure,*  care a inclus un număr de 482 de pacienți internați cu insuficiență cardiacă acută (vârsta medie 77 de ani, valoarea medie a fracției de ejecție a ventricului stâng 35%), care cu o zi înaintea externării au îndeplinit cel puțin unul din următoarele criterii: un episod de insuficiență cardiacă acută in antecedentele recente (<6 luni), tensiune arterială sistolică ≤ 110 mmHg, creatininemie  ≥ 180 µmol/L, peptid natriuretic de tip B (BPN)  ≥ 350 pg/mL sau pro-BNP  ≥ 2200 pg/mL. Au fost excluși pacienții cu sindrom coronarian acut, miocardită acută sau cauze reversibile de insuficiență cardiacă, precum și cei care urmaseră un program special de recuperare consecutiv episodului anterior. 

După externare, pacienții au fost distribuți, în mod aleatoriu, în două grupuri: o parte au primit îngrijirea standard, prevăzută de ghiduri (evaluare prin medicul de familie după o săptămână, cu măsurarea electroliților serici, peptidelor natriuretice și funcției renale și peste o luna consult de cardiologie), în timp ce al doilea grup a beneficiat de un plan de îngrijire optimizat, având în plus față de cei din prima grupă și câte două consultații de specialitate (cardiolog, nutriționist), în următoarele 2-3 săptămâni, cu determinarea parametrilor serici menționați înainte de fiecare dintre acestea. 

S-au urmărit mortalitatea de toate cauzele sau spitalizarea neprevăzută în următoarele șase luni, fără să înregistreze diferențe semnificative între cele două grupuri. Concluzia autorilor este că există un interval de vulnerabilitate crescută a pacienților externați după insuficiență cardiacă acută, care se suprapune cu perioada de tranziție de la îngrijirea intraspitalicească la cea din ambulatoriu și că sunt necesare studii suplimentare pentru a putea identifica elementele de management care să permită reducerea mortalității și readmiterilor în spital în această perioadă. 

Dr. Cătălina Panaitescu, LaZiCuTot

*Logeart D, Berthelot E, Bihry N et al, Early and short-term intensive management after discharge for patients hospitalized with acute heart failure: a randomized study (ECAD-HF), European Journal of heart Failure, 09 October 2021, https://doi.org/10.1002/ejhf.2357