Login Cont nou

Patologia cardiovasculară în contextul pandemiei de COVID-19

2 decembrie 2021   |   LaZiCuTot → CumSăFac

Se știe în prezent că pacienții cu factori de risc cardiovascular sau care au deja o boală cardiovasculară au probabilitatea de a face forme mai grave de COVID-19 și o rată mai mare de deces. Există, de asemenea, o mai bună înțelegere a modului în care infecția cu SARS-CoV-2 interacționează cu sistemul cardiovascular și a principalelor evenimente cardiovasculare ce pot să apară ca o consecință a formelor severe de boală (infarct acut de miocard, tulburări de ritm, insuficiență cardiacă, trombembolie venoasă).

O sinteză a acestor date a fost elaborată și publicată de către Societatea Europeană de Cardiologie, cu titlul de sumarizare și mai puțin de recomandări formale, dat fiind că acestea se bazează pe observații clinice și sunt pasibile de modificări, pe măsură ce studiile prospective avansează. Materialul este organizat în două părți: prima include epidemiologia, fiziopatologia și diagnosticul patologiei cardiovasculare posibil manifeste la pacienții cu COVID-19, iar a doua, tratamentul și monitorizarea acestor pacienți. Ambele pot fi consultate online, in paginile virtuale ale European Heart Journal.1,2

Câteva repere utile în asistența medicală primară:

  • diagnosticul diferențial poate fi dificil, deoarece durerea toracică și dispneea sunt simptome frecvent întâlnite în COVID-19 (chiar în absența afectării cardiace) și, în același timp, sindroamele coronariene cronice și acute pot fi însoțite de simptome respiratorii; 

  • miocardita și sindromul inflamator acut sunt cauze precipitante ale șocului cardiogen, de rapiditatea și acuratețea diagnosticului acestuia depinzând prognosticul bolnavului (atenție la pacienții care refuză internarea!);

  • similitudinea simptomelor din bradi- și tahiaritmii (palpitații, dispnee, amețeală, durere toracică, sincopă) cu unele simptome întâlnite în COVID-19 a făcut ca tulburările de ritm să fie subdiagnosticate și subtratate în această perioadă;

  • pacienții cu boală cardiovasculară preexistentă și pneumonie au risc crescut de sindrom coronarian acut, accident vascular cerebral și trombembolism venos în perioada subsecventă acesteia;

  • simptomele COVID-19 pot fi confundate cu cele ale unei insuficiențe cardiace acute sau cronice agravate, cu atât mai mult atunci când cele două entități patologice coexistă; valorile crescute ale BNP/NT-proBNP vor fi considerate că având valoare predictivă înalta pentru insuficiență cardiacă la pacienții care nu sunt în stare critică, chiar dacă au pneumonie;

  • pneumonia din COVID-19 poate determina agravarea statusului hemodinamic prin hipoxemie, deshidratare și hipoperfuzie;

  • miocardita va fi suspectată la orice pacienți cu COVID-19 și durere toracică brusc instalată, modificări ale segmentului ST și/sau undei T, aritmie, insuficiență cardiacă acută și instabilitate hemodinamică.

 Bine de știut:

  • dat fiind efectul antiinflamator minim, aspirina administrată pentru prevenție secundară nu va fi întreruptă;

  • administrarea statinelor va fi atent monitorizată, datorită sindromului citolitic hepatic și rabdomiolizei severe întâlnite la unii pacienți cu COVID-19;

  • tratamentul pacienților cu hipertensiune arterială și/sau insuficiență cardiacă va respecta recomandările ghidurilor, inclusiv în ceea ce privește administrarea de inhibitori de enzimă de conversie a angiotensinei sau blocantilor de receptori ai angiotensinei (sartani), betablocante sau antagoniști ai receptorilor de mineralocorticoizi.

Pentru cei interesați, în documentul menționat există informații complete privind atitudinea terapeutică pre- și intraspitalicească în funcție de tipul de patologie cardiovasculară, cu precizări privind interacțiunile medicamentoase și rolul telemedicinei.

Dr. Cătălina Panaitescu, LaZiCuTot

Referințe bibliografice

1.The Task Force for the management of COVID-19 of the European Society of Cardiology, European Society of Cardiology guidance for the diagnosis and management of cardiovascular disease during the COVID-19 pandemic: part 1—epidemiology, pathophysiology, and diagnosis , European Heart Journal, 16.11.2021, https://doi.org/10.1093/eurheartj/ehab696

2.The Task Force for the management of COVID-19 of the European Society of Cardiology, European Society of Cardiology guidance for the diagnosis and management of cardiovascular disease during the COVID-19 pandemic: part —care pathways, treatment, and follow-up, European Heart Journal, 16.11.2021, https://doi.org/10.1093/eurheartj/ehab697

Acest material este destinat profesioniștilor din domeniul sănătății. Rolul lui este strict informativ, iar conținutul nu trebuie să înlocuiască raționamentul clinic personal sau pe cel al ghidurilor/recomandărilor locale cu privire la diagnostic și tratament.