Login Cont nou

Cum să nu lași pe mâine ce poți face azi

13 ianuarie 2022   |   LaZiCuTot → Actualități

Procrastinarea reprezintă tendința unor persoane de a amâna în mod voluntar îndeplinirea unor sarcini percepute ca neplăcute, în ciuda conștientizării consecințelor negative pe care nerealizarea acestora la timp le va avea. Ea a fost și continuă să fie subiectul unor studii de specialitate, datorită potențialelor implicații asupra vieții acestor persoane, inclusiv în ceea ce privește starea de sănătate.

În prezent se cunoaște că procrastinarea este legată de inabilitatea gestionării emoțiilor negative și orientarea către o soluție pe termen scurt. Cercetări anterioare au demonstrat rolul predictiv al capacității de reglare emoțională asupra procrastinării, dar puține studii s-au ocupat de substratul neural al acestei relații. Sunt interesante, din acest punct de vedere, datele publicate de Wang, Zhang și Feng, care au încercat să identifice regiunile cerebrale implicate în supresia expresivă (încercarea de a inhiba sau reduce exprimarea comportamentală a emoțiilor) și procrastinare. Ei au recrutat, în acest scop, 200 de subiecți, ale căror răspunsuri la chestionarele de evaluare validate pentru explorarea celor două, au fost analizate și comparate cu imaginile obținute prin rezonanță magnetică nucleară, efectuată pentru identificarea ariilor cerebrale implicate. Interpretarea rezultatelor a arătat că: 1) procrastinarea se corelează invers proporțional cu supresia expresivă; 2) volumul substanței cenușii din cortexul prefrontal dorsolateral drept se asociază direct cu supresia expresivă. Altfel spus, cu cât supresia expresivă este mai mare, cu atât este mai redusă tendința de procrastinare, aria corticală implicată în proces fiind cortexul prefrontal dorsolateral drept. Despre acesta se știe că are rol și în controlul inhibitor, atribuirea importanței diferitelor evenimente, dirijarea și concentrarea atenției. 

Relevanța celor de mai sus constă atât în înțelegerea mecanismelor care stau în spatele procrastinării, cât și în alegerea metodelor potrivite pentru evitarea acesteia, prin dezvoltarea abilităților legate de supresia trăirilor emoționale atunci când este necesar și abandonarea comportamentelor de evitare. 

Dr. Cătălina Panaitescu, LaZiCuTot

Referințe bibliografice

1.Wang J, Zhang R, Feng T, Neural basis underlying the association between expressive suppression and procrastination: The mediation role of the dorsolateral prefrontal cortex, Brain and Cognition, Volume 157, 2022, https://doi.org/10.1016/j.bandc.2021.105832

2.Brenner GH, Self-Control, Emotions, Procrastination, and the Brain, Psychology Today, 03.01.2022,

https://www.psychologytoday.com/us/blog/experimentations/202201/self-control-emotions-procrastination-and-the-brain