Login Cont nou

Cum tratăm pacientul vârstnic?

9 iunie 2022   |   LaZiCuTot → CumSăFac

Managementul diverselor patologii ale pacienților geriatrici poate deveni problematic, în condițiile în care majoritatea acestora sunt excluși din trialurile clinice. 

Motivele acestei decizii sunt date de prezența concomitentă a mai multor factori care influențează, de regulă, evoluția acestor pacienți: multimorbiditatea legată de vârstă, polipragmazia și consecințele neprevăzute ale interacțiunilor medicamentoase și tratamentelor de durată, malnutriția, riscul mai mare de malignizare comparativ cu al pacienților tineri, deficitele fizice și cognitive, pierderea autonomiei, precaritatea socio-economică frecvent întâlnită la această vârstă ș.a.

Așa se ajunge la situațiile în care vârsta medie a participanților incluși în diverse studii ajunge să fie chiar mai mică decât cea a populației generale1, în condițiile în care destinatarii prescripțiilor farmacologice sunt în realitate pacienții vârstnici (conform datelor, 87,1% din populația Europei cu vârsta ≥ 75 de ani urmează un tratament farmacologic prescris de medic).2 Situația depășește cadrul îngrijirilor curative, cel mai recent exemplu în acest sens fiind al studiilor clinice legate de vaccinarea COVID-19.

Cele descrise se perpetuează de mulți ani, în ciuda ghidului ICH-E7, adoptat de Agenția Europeană a Medicamentului și companiile farmaceutice, care prevede, ca principiu general, necesitatea studierii acțiunii medicamentelor în toate grupurile de vârstă, inclusiv la vârstnici și că pacienții înrolați în trialurile clinice trebuie să alcătuiască o reprezentare rezonabilă a populației care va fi ulterior tratată cu medicamentul studiat. Ghidul definește populația vârstnică că fiind compusă din persoanele cu vârsta ≥ 65 de ani și recomandă un minimum de 100 de pacienți din această categorie spre a fi incluși în studii, considerând că acest număr permite identificarea unor eventuale diferențe clinice.

Obstacolele din calea aplicării acestei recomandări sunt cele menționate mai sus, deoarece îngreunează procesul de standardizare și impun o extindere a obiectivelor de evaluat (la această categorie de vârstă fiind poate mai relevanți indicatorii de calitate a vieții decât cei legați de durata supraviețuirii). Acest lucru explică de ce, în ciuda recomandării făcute de ghidul ICH-E7, după o ameliorare pasageră a proporției pacienților vârstnici incluși în studiu, în ultimii ani situația nu s-a mai modificat.2 

Această situație a fost menționată în numeroase publicații care au revizuit sistematic literatura de specialitate, fie țintit pe o anumită patologie,4 fie la modul general (constatând, de exemplu, că studiile oncologice sunt cele mai permisive, în timp ce trialurile orientate spre bolile cardiovasculare sau diabet sunt mai limitative în ceea ce privește vârsta pacienților incluși).

Concluzia autorilor este că în aceste condiții este esențial ca după autorizarea unui medicament nou să fie programate studii care să înroleze pacienți obișnuiți, văzuți în practica cotidiană (”real-world studies”) și care să urmărească tratamentul din punct de vedere al fezabilității, siguranței și eficacității inclusiv în rândul pacienților vârstnici, cu comorbidități sau fragili. 

În consecință sunt de luat în considerare următoarele recomandări privind prescrirea tratamentelor farmacologice la pacienții vârstnici:

  • prescrieti numai acele medicamente pentru care există indicații clare;

  • alegeți posologia recomandată pacienților în vârstă, ținând cont de starea de sănătate a acestora;

  • alegeți o cale de adminsitrare simplă, adaptată pacientului;

  • evitați acele medicamente cu potențial de influențare negativă a stării pacienților în vârstă (benzodiazepinele, de exemplu) sau, atunci când acest lucru nu este posibil, ajustați dozele;

  • evitați să tratați efectele secundare adverse ale unui medicament cu alt medicament;

  • opriți orice medicament a cărui administrare nu este indicată;

  • reevaluați periodic schema de tratatment și discutați orice modificare împreună cu pacientul (de exemplu, anual, dacă acesta ia mai puțin de patru medicamente sau la șase luni dacă are mai mult de patru medicamente în schema de tratament).6

Dr. Cătălina Panaitescu, LaZiCuTot

Referințe bibliografice

  1. Ludmir EB, Mainwaring W, Lin TA et al., Factors associated with age disparities among cancer clinical trial participants. JAMA Oncol 2019;5:1769-1773, doi:10.1001/jamaoncol.2019.2055

  2. van Marnum RJ, Underrepresentation of the elderly in clinical trials, time for action,

Br J Clin Pharmacol. 2020 Oct; 86(10): 2014–2016, doi: 10.1111/bcp.14539

  1. International Council for Harmonisation of Technical Requirements for Pharmaceuticals for Human Use (ICH). ICH guideline E7: Studies in Support of Special Populations: Geriatrics”,

https://database.ich.org/sites/default/files/E7_Guideline.pdf

  1. Vieujean S, Caron B, Jairath V et al, It is time to include older adults in inflammatory bowel disease trials? A call for action, The Lancet Health Longevity, vol. 3, Issue 5, pg. 356-366, Mai 2022, DOI:https://doi.org/10.1016/S2666-7568(22)00060-5

  2. Nguyen D, Mika G, Ninh A, Age-based exclusions in clinical trials: A review and new perspectives, Contemporary Clinical Trials 114(7267):106683, DOI:10.1016/j.cct.2022.106683

  3. Milton JC, Hill-Smith I, Jackson SHD, Prescribing for older people, BMJ, 2008 Mar 15; 336(7644): 606–609, doi: 10.1136/bmj.39503.424653.80