Login Cont nou

Colțul meu de liniște (4)

16 iunie 2022   |   LaZiCuTot → CumSăFac

Efectul benefic asupra sănătății asociat cu imersiunea în natură nu este o descoperire a civilizației contemporane, deși pare să fi devenit un subiect popular după lansarea, în anii ’80, în Japonia, a curentului denumit Shinrin-Yoku.

Termenul, care poate fi tradus prin ”baie de pădure” și translatat în cel de silvoterapie, pentru rezonanța științifică, desemnează un tip de activități recomandate a se desfășura în pădure (de la plimbarea la pas, alergarea sau mersul pe bicicletă, până la odihna și meditația la umbra arborilor), cu rol de antidot la bombardamentul tehnologic și informațional al vieții moderne, atât prin inducerea de sentimente pozitive, cât și prin acțiunea ionilor negativi și fitoncidelor din mediu. 

Subiectul a intrat în atenția cercetătorilor abia în anii ’90, când fenomenul a început să fie investigat în căutarea dovezilor științifice. O sinteză a lucrărilor publicate între anii 2007 și 2017 poate fi găsită în studiul publicat de Hansen et al în International Journal of Environmental Research and Public Health. Revizuirea sistematică a acestora a identificat următoarele domenii asupra cărora practicarea Shinrin-Yoku ar avea efecte benefice: sistemul imun, cardiovascular (hipertensiune arterială, boală coronariană ischemică), respirator (alergii și boli respiratorii), depresie și anxietate, deficit de atenție și tulburări de hiperreactivitate. Încorporarea în modelul medicinei bazate pe dovezi s-a făcut prin avansarea ipotezei conform căreia, caracterul plenar al expunerii (cu implicarea tuturor simțurilor) organismului uman la acest mediu are potențialul de a contracara consecințele stresului asupra acestuia, prin stimularea sistemului nervos parasimpatic. 

Cercetările au inclus atât persoane sănătoase, cât și cu diverse patologii și au folosit parametri clinici și de laborator (alura ventriculară, valorile tensiunii arteriale, cortizolul salivar, glicemia, nivelurile serice ale Ig A, citokine proinflamatorii ș.a.), investigații imagistice pentru studiul sistemului nervos central și chestionare de evaluare a calității vieții. 

Rezultatele, chiar dacă pe alocuri empirice, vin să susțină ceea ce probabil majoritatea oamenilor știu deja intuitiv cu privire la starea de bine indusă de petrecerea timpului în natură, chiar și atunci când accesibile nu sunt decât spațiile verzi din mediul urban. Sa ne amintim, în acest sens, spusele lui:

  • Paracelsus”Arta vindecării vine din natură, nu de la medic. Prin urmare, medicul trebuie să pornească de la natură cu o minte deschisă”,

  • Voltaire ”Arta medicinei constă în menținerea bolnavului în spirit bun, în timp ce natura îl vindecă”

și, dacă ne referim la ”baia de pădure”, de imaginea acesteia în literatură, ca simbol al forței eterne și vitalității:

  • Împărat slăvit e codrul,/Neamuri mii ii cresc sub poale,/Toate înflorind din milă/Codrului, Măriei sale.” (”Povestea codrului”, Mihai Eminescu),

dar și ca sursă de liniște și stare de bine:

  • Fiind băiet păduri cutreieram/Și mă culcam ades lângă isvor/iar brațul drept sub cap eu mi-l puneam/S-aud cum apa sună-ncetișor:/Un freamăt lin trecea din ram in ram/Și un miros venea adormitor./Astfel ades eu nopți întregi am mas,/Blând îngânat de-al valurilor glas.” (”Fiind băiet păduri cutreieram”, Mihai Eminescu)

Privită prin prisma experienței minte corp spirit, practica silvoterapiei este în mare măsură comparabilă cu alte modalități menite să stimuleze și să mențină prezența de sine (”mindfulness”) și a sentimentului de ”awe” (sentiment care apare în apropierea a ceea ce percepem ca fiind o provocare a înțelegerii noastre asupra lumii, caracterizat in sens pozitiv, prin prezență de sine și recunoștință), așa cum sunt, de exemplu, meditația sau rugăciunea. 

Probabil că studiile viitoare, de tip longitudinal (calitative și cantitative) vor aduce date suplimentare despre efectele profilactice și curative ale acestui gen de terapie. Până atunci, putem să profităm personal de beneficiile ei și, în același timp, să o promovăm în rândul pacienților, adaptată la profilul acestora. 

Pentru amatori, www.silvanews.ro este un site cu informații utile despre pădurile României, inclusiv o bibliotecă cu articole și fotografii despre plantele și fauna întâlnite în acestea. 

Recomandări personale:  

  • Traseul tematic „Poveștile Pădurii din Parcul Național Buila-Vânturarița” (Vâlcea)

  • Mestecanișul de la Reci (Covasna)

Dr. Cătălina Panaitescu, LaZiCuTot

Referințe bibliografice

  1. Hansen MM, Jones R, Tocchini K, Shinrin-Yoku (Forest Bathing) and Nature Therapy: A State-of-the-Art Review, Int J Environ Res Public Health. 2017 Aug; 14(8): 851, doi: 10.3390/ijerph14080851