Login Cont nou

Impactul poluării atmosferice asupra sănătății respiratorii în sezonul estival

30 iunie 2022   |   LaZiCuTot → Actualități

Riscurile poluării atmosferice asupra sănătății sistemului respirator prezintă anumite particularități în funcție de sezon.

Fără a putea preciza dacă riscurile sunt mai mari în anotimpul rece sau în cel cald, se știe totuși că anumite substanțe sunt mai nocive într-unul sau altul dintre acestea. Vara, de exemplu, fără să constituie o cauza directă de poluare, temperaturile înalte produc accelerarea reacțiilor prin care se formează o parte din substanțele responsabile pentru aceasta, cum ar fi ozonul și alți compuși oxidanți (de tipul peroxidului de hidrogen, aldehidelor ș.a.). Aceștia se formează din compuși organici volatili nonmetanici și oxid de azot, în anumite condiții de luminozitate și temperatură, sub influența luminii solare și în special a radiațiilor UV. 

Ozonul este un gaz înalt reactiv și puternic iritant al căilor respiratorii, care este responsabil de o gamă largă de tulburări, de la disconfortul cu caracter de arsură în timpul inspirului, până la efecte cardiorespiratorii de intensitate variată, unele necesitând internarea în spital. Prezența ozonului este mai mare în zonele puternic urbanizate, cu emisii multiple și prezența fenomenului de stagnare a aerului, care favorizează apariția de noi compuși chimici. 

Particulele poluante (PM) pot fi de două feluri: primare (emise direct, ca urmare a combustiei) și secundare (formate din alte substanțe poluante, prin reacții chimice). Căldura și în special temperaturile caniculare favorizează creșterea concentrației de particule secundare, prin accelerarea reacțiilor chimice, la fel ca în cazul ozonului. Principali reactivi implicați sunt oxizii de azot, amoniacul și oxizii de sulf (de unde și cele trei tipuri de PM secundare: nitrați, sulfati și compuși organici secundari). PM au, de asemenea, efecte cardiorespiratorii, dar și carciongenetice.

Atunci când temperaturile înalte se suprapun cu valori mari ale presiunii atmosferice, concentrația ozonului și a PM poate atinge valori periculoase, ca urmare a accelerării formării lor în asociere cu absența curenților de aer care ar putea contribui la împrăștierea lor. De aceea ploaia are un efect benefic, anternand PM odată cu picăturile de apă și conducând la depunerea acestora pe sol. 

Un alt aspect care poate crește riscul expunerii la substanțele poluante în această perioada constă în timpul mai lung petrecut afară, comparativ cu sezonul rece. În principiu, se recomandă câteva măsuri de protecție, cum ar fi, de exemplu, practicarea activităților fizice la distanță de arterele circulate și în afara orelor aglomerate preferabil dimineața devreme sau seara (situația se complică iarna, din cauza faptului că vârfurile de poluare nu coincid: concentrație mare de ozon în timpul amiezii, când radiațiile UV sunt mai puternice, respectiv expunere mare la PM dimineata devreme și după amiaza târziu, când scade emisia prin gazele de eșapament și crește cea produsă de instalațiile de încălzire a locuințelor).

Dacă adăugăm la această situație faptul că poluarea atmosferică și încălzirea globală sunt intercorelate și se influențează reciproc, monitorizarea calității aerului și respectarea standardelor referitoare la emisiile poluante rămân singurele soluții cu adevărat eficiente.

Dr. Cătălina Panaitescu, LaZiCuTot

Sursa: https://www.eea.europa.eu/themes/air.

Vezi si “Impactul schimbărilor climatice asupra sănătății  și cum poți să ai un cabinet verde, LaZiCuTot, Actualitati, 21 aprilie 2022: https://www.atelieremedicale.ro/2022/04/21/impactul-schimbarilor-climatice-asupra-sanatatii-si-cum-poti-sa-ai-un-cabinet-verde/