Login Cont nou

Alcoolul: prieten sau dușman?

11 august 2022   |   LaZiCuTot → Actualități

Considerând consumul de alcool sub forma unui continuum, de la consumul nepericulos pentru sănătate, la consumul sever, cu dependență și consecințe nefaste asupra acesteia, recomandările în domeniu au încercat să stabilească de-a lungul timpului, pe baza studiilor disponibile la acel moment, câteva repere necesare evaluării profilului de risc individual, cu rol atât în prevenție, cât și în estimarea intervențiilor medicale necesare.

Cel mai cunoscut indicator folosit pentru măsurarea nivelului de consum de alcool este unitatea de alcool, exprimată în grame/persoană/zi. Echivalența acesteia variază de la o țară la alta, fiind stabilită prin consens. Ghidul publicat în cadrul Programului RO19 “Inițiative în sănătatea publică” Proiectul RO19.04 “Intervenții la mai multe niveluri pentru prevenția bolilor netransmisibile (BNT) asociate stilului de viață în România” (2016) propunea, pentru România, următoarele echivalențe:1 

1 UA = 10 g alcool pur = 1 bere (330 ml ) = 1 pahar de vin (125 ml) = 1 shot (40 ml)

Pragul de la care consumul de alcool este considerat riscant pentru sănătate variază, de asemenea, între țări și va trebui să țină cont, de acum înainte, de prevederile Ghidului de prevenție a bolilor cardiovasculare în practica clinică elaborat de Societatea Europeană de Cardiologie anul trecut.Conform acestuia, dovezile existente (grad IB) recomandă limitarea consumului de alcool la maximum 100 de g de alcool pur/săptămână (o băutură conține între 8 și 14 g, in funcție de volum și standardele de țară), atât pentru bărbați, cât și pentru femei. 

O altă observație care merită reținută, din aceeași sursă, se referă la faptul că, în opinia autorilor, analiza studiilor existente nu susține efectul protector al consumului moderat de alcool comparativ cu absența totală a consumului față de boala cardiovasculară aterosclerotică, sugerând că riscul cel mai mic îl au cei care nu consumă deloc alcool.

O perspectivă interesantă aduce în acest sens un studiu publicat recent care, pe baza analizei derulate în contextul elaborării raportului Global Burden of Disease Study 2020, a evaluat la nivel populațional riscurile asociate cu consumul de alcool, luând în considerare atât nivelul de alcool consumat, cât și factorii georgrafici, vârsta, sexul și dată evaluării.3  Cei doi indicatori folosiți au fost:

  • nivelul de expunere cu risc teoretic minim, definit ca nivelul de consum de alcool la care impactul negativ asupra sănătății unei populații este minim (TMREL – theoretical minimum risk exposure level);

  • echivalentul de non consumator, prin care se înțelege nivelul de alcool consumat la care riscul asupra sănătății este egal cu cel al unei persoane care nu consumă deloc alcool (NDE – non-drinker equivalence).

Evaluările efectuate în cadrul studiului menționat au evidențiat următoarele:

  • valorile TMREL au rămas mici la un consum între 0 și 1,87 băuturi standard/zi, indiferent de ceilalți factori enumerați mai sus;

  • TRMEL și NDE au variat în funcție de regiunea geografică și nu au fost influențate de sex sau data la care s-a făcut evaluarea.

  • TRMEL și NDE au înregistrat variații semnificative în funcție de vârstă, cu valori mai mici în rândul populației tinere comparativ cu adulții mai în vârstă.

Această ultimă constatare este în acord cu datele furnizate de OMS, conform căreia aproximativ 13,5% din totalul deceselor înregistrate în grupa de vârstă 20 – 39 de ani au legătură cu consumul de alcool.4

O concluzie ar putea fi aceea că, deși recomandările privind consumul de alcool ar putea varia în continuare în funcție de țară, intervențiile menite să reducă consumul acestuia la un nivel considerat a nu avea consecințe negative asupra sănătății sunt considerate esențiale în rândul populației tinere, indiferent de factorul geografic. 

Dr. Cătălina Panaitescu, LaZiCuTot

Referințe bibliografice

  1. Programul RO19 “Inițiative în sănătatea publică” Proiectul RO19.04 “Intervenții la mai multe niveluri pentru prevenția bolilor netransmisibile (BNT) asociate stilului de viață în România”, Intervențiile preventive adresate stilului de viață Consumul de alcool, Ghid de preventie, vol 3, http://cnsmf.ro/ghidpreventie/GhidPreventie_Vol3.pdf

  2. European Society of Cardiology, 2021 ESC Guidelines on cardiovascular disease prevention in clinical practice, https://www.escardio.org/Guidelines/Clinical-Practice-Guidelines/2021-ESC-Guidelines-on-cardiovascular-disease-prevention-in-clinical-practice

  3. GBD 2020 Alcohol Collaborators, Population-level risks of alcohol consumtion by amount, geography, age, sex, and year: a systematic analysis for the Global Burden of Disease Study 2020, The Lancet, Vol.400, issue 10347, pag. 85 – 235, 2022, https://doi.org/10.1016/S0140-6736(22)00847-9

  4. World health Organization, Alcohol, 2022, https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/alcohol

Acest material este destinat profesioniștilor din domeniul sănătății. Rolul lui este strict informativ, iar conținutul nu trebuie să înlocuiască raționamentul clinic personal sau pe cel al ghidurilor/recomandărilor locale cu privire la diagnostic și tratament.