Login Cont nou

Intervenția terapeutică la pacientul cu epistaxis

18 august 2022   |   LaZiCuTot → CumSăFac

Epistaxisul poate avea caracter benign sau să reprezinte o urgență medico-chirurgicală. Intervenția terapeutică trebuie să urmărească, în ambele situații, asigurarea hemostazei, evaluarea hemoragiei/consecințelor hemodinamice și precizarea etiologiei.

Cauzele epistaxisului pot fi locale (traumatism, corp străin, perforație septală, tumori ș.a.) sau generale (HTA, boli cardiovasculare, tulburări de hemostază și coagulare, boală Rendu-Osler, ruptură de anevrism carotidian intracavernos, hemofilie, leucemie, boli infecțioase ș.a.).

În majoritatea cazurilor, epistaxisul este de localizat anterior, managementul acestuia fiind posibil la nivelul asistenței medicale primare.

Anamneză

  • vârsta, circumstanțele de apariție, durata și volumul hemoragiei;
  • istoricul medical: antecedente de epistaxis, boli cardiovasculare, hematologice etc.;
  • tratamentele farmacologice în curs: antiagregante plachetare, anticoagulante, corticosteroizi cu administrare nazală ș.a.;
  • antecedente heredocolaterale.

Examen clinic

  • general: posibile consecințe hemodinamice (agitație, tegumente palide, transpirate); se vor măsura alura ventriculară și tensiunea arterială;
  • ORL: rinoscopie anterioară, inspecția faringelui (se va evalua volumul hemoragiei și se vor identifica localizarea și originea).

Examene de laborator

  • necesare doar în contextul unei anamneze sugestive sau modificărilor hemodinamice: hemoglobină, hematocrit, coagulare.

Conduita terapeutică

  • obiective: stabilizarea hemodinamică, oprirea hemoragiei și evitarea recidivelor;
  • etape:
    • pacientul își suflă nasul pentru eliminarea sângelui și cheagurilor existente;
    • se face compresia cu două degete a aripilor nazale, apăsând imediat sub partea osoasă, cu pacientul în poziție șezând și având trunchiul și capul ușor înclinate spre înainte, timp de 10-20 de minute;
    • se poate oferi pacientului un cub de gheață pentru a-l suge și/sau se poate aplica gheață la baza nării care sângerează și/sau la nivelul gâtului (eficacitate controversată în literatura de specialitate);
    • se monitorizează pacientul timp de 30 de minute după oprirea hemoragiei, cu eventuala aplicare a unei creme nazale antiseptice.
  • recomandări ulterioare:
    • pacientul nu își va sufla nasul în următoarele zile și va evita consumul de băuturi/alimente fierbinți, precum și eforturile fizice mari;

Societatea Europeană de Cardiologie recomandă ca, în cazul pacienților cu valori mari ale tensiunii arteriale, dar asimptomatici, să se administreze tratament farmacologic pentru reducerea acesteia într-un ritm lent, pe durata a 24-48 h.

Bine de știut: tensiunea arterială trebuie măsurată în mod repetat înaintea începerii tratamentului, deoarece valorile acesteia sunt de multe ori crescute doar ințial.

În circa 65-75% din cazuri, intervențiile de mai sus, care se pot completa cu administrarea de oxymetazolină, duc la oprirea hemoragiei.

Criterii de trimitere a pacientului într-un serviciu ORL/urgență:

  • epistaxis care continuă în pofida intervențiilor descrise;
  • epistaxis recurent;
  • pacient instabil hemodinamic.

Dr. Cătălina Panaitescu, LaZiCuTot

 

Resurse bibliografice

  1. Beck, Rafael, et al. „Current approaches to epistaxis treatment in primary and secondary care.” Deutsches Ärzteblatt International1-2 (2018): 12.
  2. L’Encyclopédie Médicale Libre pour étudiants et profesionelles de sante, Epistaxis, https://www.medg.fr/epistaxis/#trois

Acest material este destinat profesioniștilor din domeniul sănătății. Rolul lui este strict informativ, iar conținutul nu trebuie să înlocuiască raționamentul clinic personal sau pe cel al ghidurilor/recomandărilor locale cu privire la diagnostic și tratament.