Prostatita

Prostatita este o afecțiune caracterizată prin inflamația prostatei, o glandă a sistemului reproducător masculin situată sub vezica urinară, în jurul uretrei. Prostata contribuie la producerea lichidului seminal, care are rol în transportul și protecția spermatozoizilor.

Spre deosebire de alte boli ale prostatei, cum ar fi hiperplazia benignă de prostată sau cancerul de prostată, prostatita poate apărea și la bărbați tineri sau de vârstă medie. De fapt, este una dintre cele mai frecvente cauze de simptome urinare și durere pelvină la bărbații sub 50 de ani.

Tipurile de prostatită

Conform clasificării utilizate în urologie, prostatita este împărțită în patru forme principale.

Prostatita bacteriană acută, o infecție bacteriană a prostatei care apare brusc și provoacă simptome intense. Printre manifestările frecvente se numără:

• febră și frisoane
• durere în zona pelvină, perineală sau lombară
• senzație de arsură sau usturime la urinare
• urinări frecvente sau urgente
• dificultăți la urinare
• uneori durere la ejaculare

Această formă necesită evaluare medicală rapidă și tratament antibiotic.

Prostatita bacteriană cronică în care infecția bacteriană persistă sau reapare în timp. Simptomele sunt, de obicei, mai puțin intense decât în forma acută, dar pot dura luni de zile:

• disconfort pelvin persistent
• episoade repetate de infecții urinare
• usturime la urinare
• durere în zona perineală
• durere sau disconfort la ejaculare.

Tratamentul constă de obicei în antibiotice administrate pe o perioadă mai lungă, uneori timp de câteva săptămâni.

Sindromul durerii pelvine cronice (prostatita cronică non-bacteriană) este cea mai frecventă formă de prostatită. În aceste cazuri, simptomele sunt prezente, dar nu se identifică o infecție bacteriană clară:

• durere sau presiune în zona pelvină
• disconfort în perineu, penis sau testicule
• urinări frecvente
• dificultăți la urinare
• durere la ejaculare

Cauzele nu sunt pe deplin elucidate. Se consideră că pot fi implicate inflamația, tensiunea musculaturii pelvine, sensibilizarea nervilor din zona pelvină sau factori psihologici precum stresul.

Prostatita inflamatorie asimptomatică presupune o inflamație a prostatei, dar pacientul nu prezintă simptome. De cele mai multe ori este descoperită întâmplător, în cadrul unor analize efectuate pentru alte probleme medicale.

Cauze și factori de risc

În prostatita bacteriană, infecția este produsă de bacterii care pot ajunge în prostată din tractul urinar. Factorii care pot favoriza apariția bolii includ:

• infecții urinare repetate
• utilizarea cateterului urinar
• traumatisme ale zonei pelvine
• retenția urinară
• anumite proceduri urologice
• infecții cu transmitere sexuală.

În cazul prostatitei cronice non-bacteriene, pot contribui și alți factori, precum stresul sau tensiunea musculaturii planșeului pelvin.

Cum se stabilește diagnosticul?

Diagnosticul este stabilit de medicul urolog pe baza simptomelor și a examenului clinic. Investigațiile pot include:

• discuția detaliată despre simptome și istoricul medical
• tușeu rectal pentru evaluarea prostatei
• analize de urină și urocultură
• examinarea secreției prostatice
• uneori ecografie sau alte investigații imagistice

Tratamentul prostatitei

Tratamentul depinde de tipul prostatitei și de severitatea simptomelor. În prostatita bacteriană, antibioticele reprezintă tratamentul principal. În unele cazuri pot fi recomandate și:

• antiinflamatoare pentru reducerea durerii
• medicamente alfa-blocante, care relaxează musculatura prostatei și a vezicii urinare.

Pentru prostatita cronică, abordarea poate include și:

• fizioterapie a planșeului pelvin
• băi calde de șezut
• tehnici de reducere a stresului
• modificări ale stilului de viață, cum ar fi limitarea consumului de alcool, cafeină și alimente iritante.

Când este necesar consultul medical

Este recomandat să consultați medicul dacă apar:

• febră asociată cu simptome urinare
• durere pelvină persistentă
• dificultăți la urinare
• infecții urinare recurente
• durere la ejaculare

Bine de știut:
Prostatita este o afecțiune relativ frecventă și, în majoritatea cazurilor, tratabilă. Cu evaluare medicală și tratament adecvat, majoritatea pacienților pot obține ameliorarea simptomelor și o bună calitate a vieții.

Informațiile prezentate în acest material au scop strict informativ și nu înlocuiesc consultul medical de specialitate.