Gastropareza: când stomacul se golește prea lent

Senzația de sațietate după câteva înghițituri, greața și vărsăturile repetate nu sunt întotdeauna simple probleme digestive. Atunci când stomacul își evacuează conținutul mai lent decât în mod normal, poate fi vorba despre gastropareză, o afecțiune care necesită evaluare medicală și, uneori, modificări importante ale alimentației și tratamentului.

Ce este gastropareza?

După ce mîncăm, stomacul amestecă alimentele cu sucurile digestive și le împinge treptat în intestinul subțire, unde continuă digestia și absorbția nutrienților. Acest proces este coordonat de mușchii stomacului și de sistemul nervos.În gastropareză, golirea stomacului este încetinită deoarece contracțiile musculare nu funcționează corespunzător. Particularitatea acestei afecțiuni este că întârzierea evacuării alimentelor apare în absența unui obstacol mecanic care să blocheze ieșirea din stomac.

Cum se manifestă?

Gastropareza poate avea o evoluție de lungă durată. Manifestările diferă de la o persoană la alta și pot varia în intensitate, de la disconfort după masă până la dificultăți importante de alimentare. Simptomele apar frecvent în legătură cu mesele și pot să includă:

• senzația de sațietate după ce ați mâncat doar o cantitate mică;
• senzația de stomac plin care persistă mult timp după masă;
• greață și vărsături, uneori cu conținut alimentar consumat cu mai multe ore înainte;
• balonare și eructații frecvente;
• durere sau disconfort în partea superioară a abdomenului;
• arsuri la stomac și scăderea poftei de mâncare.

Nu toate persoanele au aceleași simptome, iar intensitatea lor nu reflectă întotdeauna fidel gradul de întârziere a golirii stomacului.

Bine de știut: aceste manifestări nu înseamnă automat că aveți gastropareză. Ele pot să apară și în alte afecțiuni digestive, motiv pentru care este important să nu stabiliți singur diagnosticul.

Care sunt cauzele?

Diabetul zaharat este una dintre cele mai cunoscute cauze ale gastroparezei. Nivelurile crescute ale glicemiei, mai ales atunci când persistă, pot afecta nervii și structurile implicate în coordonarea mișcărilor stomacului. La rândul ei, golirea întârziată poate face mai dificil controlul glicemiei, deoarece absorbția alimentelor devine mai puțin previzibilă.

Gastropareza poate să apară și în alte situații:

• după anumite intervenții chirurgicale la nivelul stomacului sau al altor segmente ale tubului digestiv, dacă sunt afectați nervii implicați în motilitate;
• în unele boli neurologice sau sistemice, inclusiv boala Parkinson, scleroza sistemică și hipotiroidismul;
• după anumite infecții;
• în legătură cu unele medicamente care încetinesc golirea stomacului.

Bine de știut: printre medicamentele care pot influența motilitatea digestivă se numără opioidele și unele medicamente cu efect anticolinergic. Agoniștii receptorului GLP-1, utilizați în tratamentul diabetului zaharat și al obezității, pot încetini, de asemenea, golirea gastrică. Efectul depinde de medicament și de contextul clinic.

Există și situații în care cauza nu poate fi identificată; medicii folosesc atunci termenul de gastropareză idiopatică.

Important: dacă aveți simptome digestive persistente, discutați cu medicul despre toate medicamentele pe care le luați, inclusiv cele fără prescripție și suplimentele. Nu întrerupeți și nu modificați singur tratamentul prescris.

Cum se stabilește diagnosticul?

Medicul va analiza simptomele, istoricul medical, eventualele intervenții chirurgicale și tratamentele urmate. Examenul clinic și investigațiile ajută la identificarea altor cauze posibile și a complicațiilor, precum deshidratarea sau malnutriția.

Pentru confirmarea gastroparezei trebuie demonstrată întârzierea golirii stomacului și exclusă existența unui obstacol mecanic. Investigațiile pot include:

• endoscopia digestivă superioară, pentru examinarea esofagului, stomacului și duodenului și pentru identificarea unor eventuale obstacole sau alte leziuni.
• scintigrafia de golire gastrică, o investigație de referință în care se urmărește, pe parcursul mai multor ore, evacuarea din stomac a unei mese standardizate care conține o cantitate mică de substanță radioactivă.
• alte teste de evaluare a motilității gastrice, disponibile în anumite centre, dacă sunt indicate.

Analizele de sânge pot contribui la evaluarea glicemiei, a hidratării și a stării nutriționale. Simptomele singure sau simpla prezență a alimentelor în stomac la endoscopie nu sunt suficiente pentru confirmarea diagnosticului.

Ce puteți face pentru a reduce simptomele?

Alimentația este o componentă importantă a tratamentului. Modificările trebuie adaptate toleranței individuale și severității simptomelor, de preferat împreună cu medicul sau cu un dietetician:

• mîncațti porții mici și mai frecvente. În locul a două sau trei mese consistente, încearcați patru până la șase mese mici pe zi. Cantitățile reduse pot fi mai ușor tolerate de stomac.
• alegeți alimente moi, bine gătite și ușor de mestecat. Supele, piureurile și alimentele gătite până devin fragede pot fi mai ușor tolerate. În anumite situații, alimentele pasate sau lichide sunt mai potrivite decât cele solide.
• reduceți cantitatea de grăsimi din mese. Alimentele foarte grase pot încetini suplimentar golirea gastrică. În funcție de toleranță, poate fi util să limitați prăjelile, preparatele foarte grase și sosurile grele.
• acordați atenție fibrelor. Unele alimente bogate în fibre, mai ales cele cu fibre insolubile sau cu structură greu de mărunțit, pot agrava simptomele. Medicul sau dieteticianul vă pot recomanda reducerea temporară a unor alimente precum legumele crude fibroase, tărâțele, semințele și anumite cereale integrale. Nu eliminați însă, pe cont propriu, categorii întregi de alimente pe termen lung.
• hidratați-vă Dacă greața vă împiedică să beți cantități mari deodată, încearcați înghițituri mici și repetate. Vărsăturile frecvente pot provoca deshidratare și pierderi de electroliți, care necesită uneori tratament medical.
• mișcați-vă ușor după masă și evitați să vă întindeți O plimbare ușoară, dacă starea vă permite, poate fi utilă. Evitați să vă întindeți imediat după ce ați mâncat, mai ales dacă aveți și reflux.
• nu urmați diete foarte restrictive fără îndrumare. Reducerea excesivă a cantității de alimente poate duce la scădere în greutate și carențe nutriționale. Dacă simptomele sunt importante, un plan alimentar individualizat vă poate ajuta să obțineți suficiente calorii, proteine, vitamine și minerale.

Dacă aveți diabet zaharat, monitorizarea glicemiei și ajustarea tratamentului împreună cu echipa medicală sunt deosebit de importante. Golirea gastrică întârziată poate face ca glicemia să crească mai târziu decât te-ai aștepta după masă.

Cum se tratează gastropareza?

Tratamentul depinde de cauza afecțiunii, de severitatea simptomelor și de impactul asupra alimentației și calității vieții. Medicul poate recomanda:

• optimizarea tratamentului bolii de bază, inclusiv controlul glicemiei în diabet.
• revizuirea medicației, pentru identificarea medicamentelor care pot agrava simptomele, atunci când acest lucru este posibil și sigur.
• medicamente care stimulează motilitatea gastrică, pentru a facilita evacuarea conținutului stomacului, dacă sunt potrivite în cazul respectiv.
• medicamente împotriva grețurilor și vărsăturilor, care pot ameliora simptomele, chiar dacă nu accelerează neapărat golirea stomacului.
• sprijin nutrițional specializat, dacă aportul alimentar este insuficient sau apare scădere ponderală importantă.

Medicamentele utilizate pentru gastropareză au indicații, contraindicații și posibile reacții adverse. Unele necesită limitarea duratei de administrare sau monitorizare atentă, astfel că tratamentul trebuie stabilit de medic.

În formele severe, care nu răspund la măsurile obișnuite, pot fi luate în considerare intervenții specializate și metode de susținere a nutriției. Acestea sunt rezervate situațiilor selectate și necesită evaluare într-un centru cu experiență.

Când trebuie să cereți ajutor medical?

Programați-vă la medic dacă vă simțiți frecvent sătul(ă) după câteva înghițituri, aveți greață sau vărsături repetate, balonare persistentă ori dureri abdominale recurente. Solicitați evaluare și dacă slăbiți fără să vă propuneți acest lucru sau vă este din ce în ce mai greu să mâncați și să beți suficient. Cereți ajutor medical de urgență dacă apar:

• durere abdominală bruscă și severă;
• vărsături cu sânge sau cu un conținut asemănător zațului de cafea;
• vărsături persistente, care vă împiedică să păstrați lichidele;
• semne de deshidratare importantă, precum urinare foarte redusă, amețeală accentuată sau leșin;
• slăbiciune marcată ori tulburări importante ale glicemiei, mai ales dacă aveți

De reținut

Gastropareza nu înseamnă doar digestie dificilă după masă. Întârzierea golirii stomacului poate afecta hidratarea, nutriția și controlul glicemiei, dar există măsuri care pot ameliora simptomele și pot limita complicațiile. Dacă aveți manifestări persistente, nu vă bazați exclusiv pe schimbarea dietei și nu luați medicamente pentru stimularea digestiei fără recomandare. Evaluarea corectă și un plan de tratament adaptat nevoilor Dvs. sunt pașii esențiali pentru o mai bună gestionare a afecțiunii.

Informațiile prezentate au un scop strict informativ și educațional și nu înlocuiesc consultul medical de specialitate