Un studiu recent publicat în The Journal of Allergy and Clinical Immunology analizează impactul dezavantajului socio-economic asupra creșterii exacerbărilor astmatice declanșate de virusuri, imediat după revenirea copiilor la școală.
Odată cu apropierea sezonului rece, incidența infecțiilor respiratorii crește semnificativ, iar interesul pentru purificatoarele de aer și alte intervenții menite să reducă riscul de transmitere a acestora în spațiile închise este și el crescut.
American Heart Association (AHA) și American College of Cardiology (ACC) au publicat un nou ghid privind prevenția, diagnosticarea și managementul hipertensiunii arteriale, care înlocuiește ghidul anterior, din 2017.
Femeile care trec prin tranziția menopauzală experimentează frecvent modificări ale funcției cognitive. În această etapă, medicii au un rol esențial în a consilia pacientele, a le ajuta să înțeleagă mecanismele implicate și a normaliza această experiență.
Interpretarea corectă a spirometriei este esențială în diagnosticul și monitorizarea bolilor pulmonare cronice, cum ar fi astmul și bronhopneumopatia pulmonară obstructivă cronică. Cu toate acestea, în practica de zi cu zi a medicinei de familie, calitatea și acuratețea interpretării spirometriei pot varia considerabil, ceea ce duce uneori la erori de diagnostic sau întârzierea inițierii tratamentului adecvat.
Identificarea timpurie a exacerbărilor BPOC ar putea permite intervenții rapide și contribui la reducerea severității și duratei lor, însă metodele actuale de detecție sunt adesea reactive, nu preventive.
Noi dovezi sugerează că infecțiile urinare pot crește temporar riscul de infarct miocardic acut și accident vascular cerebral, în special în prima săptămână după infecție.
Un studiu recent, desfășurat în Singapore, aduce dovezi că diferența dintre vârsta cerebrală estimată prin imagistică și vârsta cronologică poate juca un rol esențial în explicarea declinului cognitiv asociat cu factorii de risc vasculari, în special în contextul bolii cerebrovasculare.
Un studiu recent, de tip revizuire sistematică și meta-analiză, publicat în BMJ Evidence-Based Medicine, a evaluat eficacitatea tratamentelor nonchirurgicale și nonintervenționale pentru durerile lombare nespecifice.
Peste o treime dintre pacienții cu BPOC au simptome sugestive pentru anxietate, iar un sfert suferă de depresie, factori care agravează calitatea vieții și prognosticul bolii, dar care rămân frecvent subdiagnosticați și netratați.