Femeile care trec prin tranziția menopauzală experimentează frecvent modificări ale funcției cognitive. În această etapă, medicii au un rol esențial în a consilia pacientele, a le ajuta să înțeleagă mecanismele implicate și a normaliza această experiență.
Interpretarea corectă a spirometriei este esențială în diagnosticul și monitorizarea bolilor pulmonare cronice, cum ar fi astmul și bronhopneumopatia pulmonară obstructivă cronică. Cu toate acestea, în practica de zi cu zi a medicinei de familie, calitatea și acuratețea interpretării spirometriei pot varia considerabil, ceea ce duce uneori la erori de diagnostic sau întârzierea inițierii tratamentului adecvat.
Identificarea timpurie a exacerbărilor BPOC ar putea permite intervenții rapide și contribui la reducerea severității și duratei lor, însă metodele actuale de detecție sunt adesea reactive, nu preventive.
Noi dovezi sugerează că infecțiile urinare pot crește temporar riscul de infarct miocardic acut și accident vascular cerebral, în special în prima săptămână după infecție.
Un studiu recent, desfășurat în Singapore, aduce dovezi că diferența dintre vârsta cerebrală estimată prin imagistică și vârsta cronologică poate juca un rol esențial în explicarea declinului cognitiv asociat cu factorii de risc vasculari, în special în contextul bolii cerebrovasculare.
Un studiu recent, de tip revizuire sistematică și meta-analiză, publicat în BMJ Evidence-Based Medicine, a evaluat eficacitatea tratamentelor nonchirurgicale și nonintervenționale pentru durerile lombare nespecifice.
Peste o treime dintre pacienții cu BPOC au simptome sugestive pentru anxietate, iar un sfert suferă de depresie, factori care agravează calitatea vieții și prognosticul bolii, dar care rămân frecvent subdiagnosticați și netratați.
Obezitatea poate influența farmacocinetica antibioticelor, atât prin volumul de distribuție mai mare (cu subexpunere), cât și prin patologiile frecvent asociate, așa cum sunt bolile renale sau hepatice, care le pot afecta eliminarea.
La început de vară, Medscape aduce în prim plan o temă vitală, dar adesea ignorată: echilibrul dintre viața profesională și cea personală a medicului. Trei articole recente radiografiază din unghiuri complementare epuizarea, reconectarea și traumele morale care definesc viața în halat alb, dincolo de aparențe.
În ultimii ani, dispozitivele medicale de larg consum, de la banalele tensiometre digitale, până la ceasurile inteligente și inelele care monitorizează somnul sau ritmul cardiac, au devenit o prezență obișnuită în locuințele pacienților.
Asociatia Medicilor de Familie Bucuresti-Ilfov
