Creșterea constantă a prevalenței bolii hepatice cronice și cirozei la nivel global plasează encefalopatia hepatică tot mai frecvent în centrul practicii medicale de zi cu zi.
Neuropatia periferică este o problemă des întâlnită în practica medicală, frecvenţa ei crescând odată cu vârsta.
Într-un peisaj medical care funcționează tot mai mult după logica consumatorului digital, vizibilitatea online a devenit un factor critic.
În medicina de familie, timpul este limitat, dar complexitatea pacienților crește constant. În acest context, instrumentele structurate pot ajuta la organizarea dialogului cu pacientul, stabilirea de priorități și urmărirea progresului ,fără a pierde dimensiunea umană a relației medic-pacient.
Tulburările mintale sunt frecvente în rândul pacienților cu factori de risc sau boli cardiovasculare în evoluție. Acestea pot crește riscul de evenimente adverse, reduce aderența la tratament și recomandările de stil de viață și agrava prognosticul bolii cardiovasculare.
Incertitudinea nu este doar o provocare, ci o realitate inevitabilă în medicina clinică, de aceea este important ca tinerii medici să învețe să o recunoască și să o accepte ca parte a procesului decizional.
Organizația Mondială a Sănătății și UNICEF recomandă alăptarea exclusivă la sân în primele șase luni de viață și continuarea ei, alături de diversificare, până la cel puțin doi ani. Deși majoritatea mamelor încep alăptarea, multe renunța ulterior, un punct critic identificat fiind luna a patra, când apare frecvent impresia că producția de lapte a scăzut (hipogalactia percepută).
Alergiile alimentare continuă să fie o provocare majoră în practica pediatrică și medicina de familie, cu o prevalență în creștere și un impact semnificativ asupra siguranței copilului. Copiii de vârstă școlară sunt expuși zilnic la riscul contactului cu alergeni, iar aproape jumătate dintre reacțiile raportate pot evolua spre forme severe de anafilaxie.
În numărul din 17 septembrie a.c. al revistei JAMA, textul semnat de B.J. Zikmund-Fisher, K.E. Thorpe și A. Fagerlin abordează o temă care pare, la prima vedere, banală: modul în care transmitem pacienților date numerice, procente și riscuri. Citind însă mai atent, descoperim că este una dintre cele mai subtile și mai importante abilități clinice: arta de a da cifrelor un sens.
Tot mai multe dovezi arată că felul în care comunicăm riscul cardiovascular influențează profund modul în care pacienții reacționează la recomandările noastre.
Asociatia Medicilor de Familie Bucuresti-Ilfov
