Alergiile alimentare continuă să fie o provocare majoră în practica pediatrică și medicina de familie, cu o prevalență în creștere și un impact semnificativ asupra siguranței copilului. Copiii de vârstă școlară sunt expuși zilnic la riscul contactului cu alergeni, iar aproape jumătate dintre reacțiile raportate pot evolua spre forme severe de anafilaxie.
În numărul din 17 septembrie a.c. al revistei JAMA, textul semnat de B.J. Zikmund-Fisher, K.E. Thorpe și A. Fagerlin abordează o temă care pare, la prima vedere, banală: modul în care transmitem pacienților date numerice, procente și riscuri. Citind însă mai atent, descoperim că este una dintre cele mai subtile și mai importante abilități clinice: arta de a da cifrelor un sens.
Tot mai multe dovezi arată că felul în care comunicăm riscul cardiovascular influențează profund modul în care pacienții reacționează la recomandările noastre.
Studiile arată că până la 50% dintre pacienți părăsesc cabinetul fără a înțelege complet ceea ce li s-a spus, chiar dacă afirmă contrariul. Metoda Teach-Back este o tehnică simplă și eficientă pentru verificarea și consolidarea aceastei înțelegeri.
Deși rare, ataxiile reprezintă un grup heterogen de afecțiuni cu impact semnificativ asupra calității vieții și prognosticului pacientului.
Refuzul de a merge la școală, deși frecvent confundat cu absenteismul intenționat (chiulul), reprezintă o manifestare distinctă, caracterizată prin anxietate intensă și distres emoțional.
European Society of Cardiology și European Atherosclerosis Society au publicat recent o serie de actualizări ale Ghidului de management al dislipidemiilor, editat în 2019.
Prevenția este un pilon fundamental al activității medicilor de familie. Cu toate acestea, aplicarea ei eficientă în practică se dovedește adesea dificilă, deoarece lipsa timpului, presiunea birocrației, ghidurile contradictorii și accesul inegal la servicii preventive creează un context complicat, în care bunele intenții pot deveni greu de pus în practică.
În practica de zi cu zi, medicii se pot intalni cu pacienți agresivi verbal – frustrați de timpii de așteptare, nemulțumiți de investigațiile recomandate sau influențați de dezinformare. Aceste interacțiuni pot avea impact psihologic asupra medicului și pot afecta relația terapeutică.
Depresia majoră rămâne una dintre cele mai frecvente și subdiagnosticate patologii din practica medicală, în special în asistența primară. Instrumentele de screening, precum PHQ-9, sunt deja utilizate pe scară largă, însă aplicarea lor completă poate fi dificilă în condiții de timp limitat sau în medii cu resurse restrânse.
Asociatia Medicilor de Familie Bucuresti-Ilfov
