Denutriția este un factor de risc independent și cauză de fragilitate, în special în cazul pacienților vârstnici. Ca urmare este necesară identificarea circumstanțelor care se asociază frecvent cu aport alimentar insuficient, fie că acestea țin de prezența unor afecțiuni cronice, fie de contextul socio-economic.
Ulcerațiile de decubit sunt frecvent întâlnite în cursul vizitelor la domiciliu efectuate de către medicul de familie, cu precădere în cazul pacienților vârstnici și/sau imobilizați. Cum tratamentul și vindecarea lor sunt anevoioase, mai ales în prezența multimorbidității (frecventă la această categorie de persoane), accentul principal ar trebui pus pe prevenție.
Raportul Medscape de anul acesta, având ca subiect depresia și sindromul de burnout în rândul medicilor, relevă că 47% dintre aceștia admit că se confruntă cu epuizarea profesională, în timp ce 24% au fost diagnosticați cu depresie clinică.
Ochiul roșu reprezintă unul din motivele frecvente ale consultațiilor din sfera patologiei oftalmologice întâlnite în asistența medicală primară.
Sănătatea mintală este o parte importantă a sănătății generale a copiilor și adolescenților și se referă la starea de bine mintală, emoțională și comportamentală, care influențează felul în care aceștia gândesc, simt și acționează. Contextul epidemiologic al ultimilor doi ani a determinat o creștere a prevalenței globale a tulburărilor de sănătate mintală în rândul acestei categorii de vârstă, datele statistice sugerând aproape o dublare a numărului de cazuri față de perioada prepandemică.
Prezența comorbidităților din sfera problemelor de sănătate mintală este cunoscută în rândul pacienților cu bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC) dar, cu toate acestea, ele sunt de multe ori subdiagnosticate și insuficient tratate.
Modelul biopsihosocial este o strategie de abordare a persoanei, care ia în considerare interacțiunile complexe dintre factorii biologici, psihologici și sociali și consecințele acestor interacțiuni asupra stării de sănătate sau boală. Propus pentru prima dată în 1977, de catre George L. Engel, el are aplicabilitate în medicină, psihologie, sociologie și alte domenii, dar măsura in care este acceptat și utilizat variază.
Durerea de umăr este a treia cea mai comună cauză musculo-scheletală de solicitare a consultului medical în asistența medicală primară, evoluția ei fiind adesea recurentă, mai ales în cazul pacienților cu ocupații care presupun ridicarea de greutăți, mișcări repetitive în posturi incomode sau expunerea la vibrații.
Comod de administrat, păstrat și transportat, comprimatele și capsulele sunt preparatele farmacologice cel mai frecvent prescrise. Eficiența lor depinde însă de modul în care sunt administrate.
Durerea de șold este un simptom frecvent întâlnit în rândul adulților de toate vârstele, indiferent de nivelul de activitate fizică. Eficacitatea tratamentului depinde de acuratețea diagnosticului etiologic.