Un pacemaker este un dispozitiv medical mic, implantat sub piele, care ajută inima să bată într-un ritm normal. El emite impulsuri electrice care reglează bătăile inimii atunci când aceasta este prea lentă (bradicardie) sau neregulată. Cine are nevoie de un pacemaker? Pacemakerul este recomandat persoanelor care suferă de tulburări de ritm cardiac, în special bradicardie, când inima bate prea rar. Simptomele care pot sugera o astfel de problemă includ oboseală excesivă, amețeli, leșin, dificultăți de respirație sau dureri în piept. Decizia de a implanta un pacemaker este luată de medicul cardiolog, în urma unor investigații precum electrocardiograma (ECG), monitorizarea Holter sau testele de efort. Cum se implantează un pacemaker? Implantarea pacemakerului este o intervenție chirurgicală minoră, care se face, de obicei, sub anestezie locală. Dispozitivul este plasat sub piele, în zona pieptului, de regulă sub claviculă. Firele (numite electrozi) sunt introduse printr-o venă până la inimă și sunt conectate la stimulator. Procedura durează în general una până la două ore, iar spitalizarea este scurtă – în multe cazuri pacientul poate merge acasă a doua zi. Exista și pacemakere fără electrozi, sub forma unei capsule foarte mici, care se implantează direct în cavitatea inimii, printr-o venă din zona inghinală. În comparație cu pacemakerele clasice, cele fără electrozi au funcții de programare mai limitate. În plus, când bateria se descarcă, dispozitivul trebuie înlocuit complet sau este necesară implantarea unui al doilea pacemaker. Cum este viața cu un pacemaker? După implantare, majoritatea pacienților își pot relua activitățile obișnuite în câteva zile, cu anumite restricții temporare, cum ar fi evitarea ridicării brațului pe partea cu dispozitivul timp de câteva săptămâni. Pe termen lung, pacienții pot trăi normal, pot face mișcare, pot călători și lucra, cu condiția să respecte indicațiile medicului și să meargă la controalele periodice. Pacemakerul este verificat periodic, pentru a-i monitoriza funcționarea și nivelul bateriei. Bateria durează de obicei între 8 și 12 ani, după care dispozitivul va fi înlocuit. Există unele precauții legate de aparatele electrice sau câmpurile magnetice puternice (de exemplu, unele tipuri de investigații RMN), dar majoritatea dispozitivelor moderne sunt bine protejate. Concluzie Un pacemaker poate îmbunătăți semnificativ calitatea vieții și poate preveni complicații grave asociate cu ritmurile cardiace anormale. Dacă aveți întrebări sau nelămuriri legate de această procedură, discutați deschis cu medicul dumneavoastră.
Embolizarea arterelor prostatice Tratarea simptomelor neplăcute cauzate de mărirea benignă a prostatei (hiperplazia benignă de prostată) poate fi abordata si prin embolizarea arterelor prostatice, o procedură minim invazivă, care presupune blocarea fluxului de sânge către porțiunile mărite ale prostatei, ceea ce duce, în timp, la micșorarea acesteia și ameliorarea simptomelor urinare.
Un text aparut sub egida Royal College of Psychiatrists, tradus în limba română si disponibil online: www.rcpsych.ac.uk/mental-health/translations/romanian/alcohol-mental-health-and-the-brain
Ce este dializa, când devine necesară, ce opțiuni există și ce trebuie să știm despre viața cu această terapie.
Folosiți acest formular pentru a nota zilnic simptomele, intensitatea lor și eventualele observații. Informațiile colectate pot fi utile în discuțiile cu medicul dumneavoastră și în urmărirea evoluției stării de sănătate: https://practice365.co.uk/uploads/sites/1723/2024/11/Symptom-tracker_RUM.pdf
Angioplastia arterială și stentarea sunt proceduri minim invazive folosite pentru a deschide vasele de sânge îngustate sau blocate, în special la nivelul inimii sau picioarelor. Aceste intervenții ajută la îmbunătățirea circulației sângelui și la reducerea simptomelor precum durerea sau oboseala. În materialul furnizat de Societatea Europeană de Radiologie Cardiovasculară și Intervențională (CIRSE), veți afla ce presupun aceste proceduri, cum se desfășoară și la ce să vă așteptați înainte și după intervenție:
https://www.cirse.org/wp-content/uploads/2023/12/cirse_PIB_2023_arterial_angioplasty_and_stenting_RO.pdf
Hemoroizii sunt o problemă frecventă în timpul sarcinii și după naștere. Se estimează că aproximativ 30% dintre femei dezvoltă hemoroizi sau suferă un episod de tromboză hemoroidală externă în această perioadă.
Fibroamele uterine sunt tumori benigne frecvente ale uterului, care pot cauza simptome precum sângerări anormale, dureri pelvine și probleme de fertilitate. Embolizarea arterelor uterine reprezintă o opțiune terapeutică minim invazivă eficientă, care implică blocarea arterelor care hrănesc fibroamele, reducând astfel dimensiunea acestora și ameliorând simptomele, fiind o alternativă la intervențiile chirurgicale tradiționale.
Mai multe informații în materialul furnizat de Societatea Europeană de Radiologie Cardiovasculară și Intervențională (CIRSE):
https://www.cirse.org/wp-content/uploads/2023/12/cirse_PIB_2023_uterine_artery_embolisation_RO.pdf
Factori de risc și recomandări pentru îmbunătățirea stilului de viață, într-un material realizat de Asociația de Luptă Împotriva Accidentului Vascular Cerebral: alia.org.ro/wp-content/uploads/2024/05/Cum-sa-reduci-riscul-de-AVC.pdf
Aplicație de monitorizare și informare a gravidelor și mamelor, lansată de Salvați Copiii România: play.google.com/store/apps/details?id=ro.salvaticopiii.infomama&hl=ro sau apps.apple.com/ro/app/infomama/id6477829060
Asociatia Medicilor de Familie Bucuresti-Ilfov
