Prevenția este un pilon fundamental al activității medicilor de familie. Cu toate acestea, aplicarea ei eficientă în practică se dovedește adesea dificilă, deoarece lipsa timpului, presiunea birocrației, ghidurile contradictorii și accesul inegal la servicii preventive creează un context complicat, în care bunele intenții pot deveni greu de pus în practică.
American Heart Association (AHA) și American College of Cardiology (ACC) au publicat un nou ghid privind prevenția, diagnosticarea și managementul hipertensiunii arteriale, care înlocuiește ghidul anterior, din 2017.
Respirația în patru timpi este o tehnică de respirație profundă, care poate contribui la reducerea valorilor tensiunii arteriale și gestionarea simptomelor asociate cu durerea sau bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC). Este, de asemenea, un remediu eficient împotriva stresului și poate fi utilă pentru controlul anxietății.
În practica de zi cu zi, medicii se pot intalni cu pacienți agresivi verbal – frustrați de timpii de așteptare, nemulțumiți de investigațiile recomandate sau influențați de dezinformare. Aceste interacțiuni pot avea impact psihologic asupra medicului și pot afecta relația terapeutică.
Femeile care trec prin tranziția menopauzală experimentează frecvent modificări ale funcției cognitive. În această etapă, medicii au un rol esențial în a consilia pacientele, a le ajuta să înțeleagă mecanismele implicate și a normaliza această experiență.
Trei programe de prevenție și recuperare a unor afecțiuni oncologice, accesibile acum pacienților cu domiciliul sau reședința în București: ● testare genetică pentru cancerul de sân ● recuperare oncologică ● testare Babeș-Papanicolau în mediu lichid.
Depresia majoră rămâne una dintre cele mai frecvente și subdiagnosticate patologii din practica medicală, în special în asistența primară. Instrumentele de screening, precum PHQ-9, sunt deja utilizate pe scară largă, însă aplicarea lor completă poate fi dificilă în condiții de timp limitat sau în medii cu resurse restrânse.
Interpretarea corectă a spirometriei este esențială în diagnosticul și monitorizarea bolilor pulmonare cronice, cum ar fi astmul și bronhopneumopatia pulmonară obstructivă cronică. Cu toate acestea, în practica de zi cu zi a medicinei de familie, calitatea și acuratețea interpretării spirometriei pot varia considerabil, ceea ce duce uneori la erori de diagnostic sau întârzierea inițierii tratamentului adecvat.
Durerea facială reprezintă o provocare diagnostică frecventă în practica medicului de familie, datorită varietății largi de cauze posibile.
Identificarea timpurie a exacerbărilor BPOC ar putea permite intervenții rapide și contribui la reducerea severității și duratei lor, însă metodele actuale de detecție sunt adesea reactive, nu preventive.
Asociatia Medicilor de Familie Bucuresti-Ilfov
