Un grup de cercetători ai Universității din Liverpool au avut curiozitatea de a urmări ce se întâmplă cu testele antigen rapide pentru infecția cu SARS-CoV-2, atunci când în locul probelor provenind din exsudatul nazo- sau orofaringian se folosesc tampoane îmbibate cu îndulcitori sau băuturi răcoritoare nonalcoolice.
Lipoproteina (a) este privită ca factor de risc independent pentru boala cardiovasculară (BCV) aterosclerotică, atribuindu-i-se din ce în ce mai multă importanță că biomarker în practica clinică.
Antibioticele ar putea reprezenta un factor de risc pentru cancerul de colon în cazul persoanelor cu vârsta sub 50 de ani, o posibilă explicație fiind modificările produse la nivelul microbiomului.
În căutarea unei metode sigure și ușoare de scădere în greutate, mulți pacienți apelează la suplimentele alimentare și terapiile alternative promovate ca atare în absența unor dovezi științifice solide.
Alimentația nesănătoasă pare să se asocieze cu o mai mare prevalență a hematopoiezei clonale cu potențial nedeterminat, o mutație genetică care reprezintă, conform studiilor recente, un factor de risc pentru evenimentele cardiovasculare adverse.
Un subiect controversat în lumea medicală îl reprezintă obezitatea cu profil metabolic normal, a cărei prevalență este estimată a fi între 3% și 22% în populația generală, fiind vorba despre persoane cu obezitate, dar fără disfuncții metabolice. Care este riscul cardiovascular al acestor pacienți?
Dincolo de dificultățile logistice legate de asigurarea a două doze de vaccin în condiții de pandemie, care ar fi putut sugera soluția completării schemei de vaccinare antiCOVID-19 cu două vaccinuri diferite, cazurile de tromboză asociate cu administrarea vaccinului produs de AstraZeneca au determinat autoritățile de sănătate din unele țări să apeleze la această variantă în cazul persoanelor care primiseră o prima doză din acest vaccin și care aparțineau categoriei de vârstă considerată la risc pentru reacția adversă menționată.
World Allergy Association dedică intervalul cuprins între 13 și 19 iunie a.c. mai multor evenimente și publicații menite să marcheze Săptămâna Internațională a Alergiei. Tema acestui an este Anafilaxia, vizavi de care se dorește o sporire a gradului de conștientizare a populației și lumii medicale.
31 mai este declarată de către Organizația Mondială a Sănătății drept Ziua Mondială fără Tutun, prilej de a reaminti tuturor efectele nocive ale consumului acestuia și descurajarea utilizării lui, indiferent sub ce formă.
Într-un raport comun, publicat recent, de către Organizația Mondială a Sănătății și Organizația Internațională a Muncii, se precizează că analiza sistematică a datelor existente dovedește că timpul prelungit de muncă (≥ 55 de ore/săptămână) se asociază cu un număr mai mare de îmbolnăviri și decese prin boală coronariană ischemică și accident vascular cerebral.