Deși aspectele ce țin de igiena mâinilor in activitatea medicală par pentru mulți un truism, perspectiva istorică ne arată că legătura dintre spălarea mâinilor și răspândirea bolilor a fost stabilită abia acum două sute de ani.
Parametrii biologici, psihologici şi sociali influenţează predispoziţia, debutul, evoluţia şi rezultatul majorităţii bolilor. Abordarea holistică devine astfel condiția necesară unui tratament eficient, care ia în considerare profilul integral al pacientului și nu doar diagnosticul medical.
Documentele medicale necesare înscrierii sau transferului copiilor în unitățile de învățământ au fost deseori subiect de controversă, în principal din cauza avizului epidemiologic. Vorbim astăzi însă despre un alt formular și anume, adeverința medicală pentru înscrierea în colectivitate, mai puțin prezentă in cadrul discuțiilor, dar nu prin importanța ei secundară, ci prin ignorarea existenței ei, inclusiv de către medicii de familie.
Publicat săptămâna trecută sub egida Organizației Mondiale a Sănătății, ghidul a apărut în același timp cu comunicarea datelor celui mai amplu studiu privind tendința globală a prevalenței hipertensiunii arteriale și progresele înregistrate în tratamentul și controlul acesteia.
Diagnosticul bronhopneumopatiei cronice obstructive (BPOC) se stabilește frecvent atunci când aceasta este deja într-un stadiu avansat, diminuându-se astfel eventualul beneficiu al intervențiilor terapeutice asupra progresiei bolii și calității vieții pacienților. Motivele diagnosticului tardiv țin de heterogenitatea bolii, de pacient, dar și de medic. Prezența simptomelor respiratorii și/sau istoricul de expunere la factorii de risc cunoscuți […]
În afara afectării pulmonare, bronhopneumopatia obstructivă cronică evoluează cu o serie de manifestări sistemice, printre care scăderea ponderală, însoțită de alterări ale nutriției. Prezența acestora influențează negativ evoluția și prognosticul bolii.
Tulburările neurocognitive postoperatorii reprezintă un termen generic, ales pentru disfuncția cognitivă și deliriumul asociate cu anestezia și intervențiile chirugicale, ca factori stresori la a căror acțiune populația vârstnică ar putea avea o susceptibilitate crescută, ca urmare a modificărilor neurologice induse de vârstă și eventuala patologie asociată.
Blocantele beta-adrenergice sunt medicamente care blochează specific, competitiv și reversibil receptorii beta-adrenergici, împiedicând acționarea lor de către noradrenalina eliberată din terminațiile simpatice și alte terminații adrenergice, precum și de către catecolaminele circulante.
Antagoniștii receptorilor de angiotensină II (sartanii) se leagă selectiv de receptorii AT1, împiedicând fixarea angiotensinei II și ducând astfel la scăderea rezistenței vasculare renale și sistemice, tensiunii arteriale și volemiei, cu diminuarea presarcinii și rezistenței pulmonare și creșterea diurezei și eliminării de sodiu. Se consideră că medicamentele din această clasă sunt, în general, bine tolerate, iar efectele secundare nedorite sunt mai reduse comparativ cu ale altor antihipertensive.
Recomandările Societății Române de Alergologie și Imunologie Clinică (SRAIC)* prevăd trei posibile circumstanțe ale vaccinării împotriva COVID-19.
Asociatia Medicilor de Familie Bucuresti-Ilfov
