Stabilirea cauzei ulcerelor localizate la nivelul membrelor pelvine este importantă pentru alegerea conduitei terapeutice potrivite și a eventualelor investigații suplimentare necesare. Cel mai frecvent întâlnite sunt ulcerele venoase, ulcerele arteriale și ulcerele diabetice (neurotrofice).
Polipragmazia este definită ca fiind acea “situație în care i se prescriu bolnavului prea multe medicamente”. Ce înseamnă însă “prea multe”? O trecere sistematică în revista a literaturii de specialitate evidențiază faptul că lumea medicală nu a ajuns încă la un consens în această privință.
Monitorizarea pacienților cu tratamente cronice include evaluarea răspunsului terapeutic și prevenirea eventualelor reacții secundare adverse. În cazul diureticelor, acestea sunt reprezentate, în principal, de dezechilibrele electrolitice și declinul funcției renale.
Cancerul tiroidian este rar, dar reprezintă principala cauză de malignitate a sistemului endocrin. Majoritatea formelor sunt bine diferențiate, se dezvoltă lent, metastazeaza târziu și răspund favorabil la tratament.
Studiile epidemiologice indică dorsalgia ca fiind unul din simptomele musculo-scheletale cu prevalența mare, atât în rândul adulților, cât și al copiilor, reprezentând o veritabilă problema de sănătate publică, agravată de condițiile de viață contemporane.
Examinarea nervilor cranieni ar trebui să facă parte din rutina examenului clinic al capului și gâtului cu ocazia controalelor periodice sau la nevoie.
Examinarea nervilor cranieni ar trebui să facă parte din rutina examenului clinic al capului și gâtului, cu ocazia controalelor periodice sau la nevoie.
Sfaturi practice despre pregătirea și desfășurarea consultațiilor la distanță în cazul pacienților cu boi respiratorii pot fi găsite în ghidul publicat recent de International Primary Care Respiratory Group (IPCRG), ca suport de lucru în asistența medicală primară.
Pruritul este unul din simptomele frecvent întâlnite în practica medicală, evoluând în cadrul mai multor boli. Pruritul generalizat fără leziuni cutanate ridică cele mai mari probleme de diagnostic.
Sindromul Guillan – Barré este o poliradiculonevrită inflamatorie periferică mediată imun, caracterizată clinic prin tulburări neurologice cu evoluție rapidă, ce constau în slăbiciune musculară progresivă și pierderea sau diminuarea reflexelor tendinoase ca urmare a afectării sistemului nervos periferic, dar care se pot extinde și la nivelul nervilor cranieni. Diagnosticul bolii este unul clinic, susținut de rezultatele examenului lichidului cefalorahidian și studiile de conducere nervoasă.
Asociatia Medicilor de Familie Bucuresti-Ilfov
